Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
408 MARCEL $TIRBAN colective au adus in prezentul de atunci, intreg trecutul lor de clasä asupritä, iar marii proprietari, sau arenda?ii päminturilor nm?iere?ti au confirmat, prin atitudinea lor luatä cu ocazia pertractärilor cu färanii, in fata autoritätilor, temeinicia luptei färanilor pentru pämint, au manifestat ?i dovedit fendinta lor de a pástra vechile relatii de productie sau, daicä dirzenia täranilor nu mai ingäduia aceasta, atunci sä obfinä profituri bäne?ti, materiale in general, eit mai mari. ln cele ее urmeazä vom ineerca sä urmärim, tratate impreunä, in legatura lor fireascä, aspecte ale acestei lupte precum ?i aspecte ale situatiei social-economice a täränimii din unele judete transilvanene: Bra?ov, Tirnava Mare ?i Tirnava Mica, Mure?, Turda ?i Cojocna, Solnoc, Däbica ?i Bistrita-Näsäud in special. Ne folosim pentru acest lucru de materiale inedite i?i dórim ca tot ceea ce prezentäm sä insemne о modestä contributie la istoria localä a satelor din judejele amintite. Dórim in acéla?i ,timp sä fie ?i о contributie la lupta täränimii in general din Romania in anii avintului revolutionär din 1918—1921. Materialele documentare din anii 1918—1921 rämase in arhivele institutiilor administrative judetene, cercetate de noi, amintesc ?i dovedesc dorinta täränimii särace de a ajunge in stäpinirea pämintului de mull dórit, de mult a?teptat. Täränimea transilväneanä a purtat in anii 1918—1921 lupta pentru rezolvarea unei probleme economice vechi, ln conditii noi, aduse de implinirea idealului national, dar, fire?te, in conditiile ?i limitele unei orinduiri burgheze. Existenta främinärilor sociale, indiferent sulb ce formä s-au manifestat ele, sint dovada cä partidele politice perindate in acea vreme la cirma tärii nu au dat päturilor täränimii särace,, in mäsura a?teptatä ?i la timpul promis ceea ce a?teptau, ceea ce in mod necesar s-ar fi impus sä primeaseä. Främintärile täränimii särace din anii 1919—1921 fusese precedate de puternicele mi?cäri din toamna anului 1918. Ecoul lor stäruia incä in vetrele satelor. Mai erau speriati marii proprietari de cele väzute ?i träite in octombrie—noiembrie 1918 ?i se temeau — nu färä temei — de repetarea lor, cum de altfei s-а ?i intimplat in multe locuri. A?a, de exemplu, in iarna anilor 1918—1919, in primävara ?i vara anului 1919 täranii din comuna Sincel (jud. Tirnava Micä), lipsiti de päduri proprii, au pätruns in cele ale Mitrapoliei greco-catolice de la Blaj de unde s-au aprovizionat cu lemne, färä a mai cere íncuviintarea acesteia2. Administratorul domeniilor statului din judetul Fägära? afirma in septembrie 1919 cä in perioada cit a implinit aceastä functie (decembrie 1918—februarie 1919) ,.pentru lini?tirea populatiei a fost necesitat a cälätorii incontinuu, a?a incit in fiecare comunä ,(pe hotarul cäreia se gäsea proprietate de stat, 39 Ja! пцтаг) a fost cel putin de douä ori".3 La inceputul lunii ianuarie 1919 locuitorii comunei Aruncuta (jud. Cojocna) au intors din drum douä care, unul incärcat cu orz, altul cu 2 Arh. St. Bucure?ti, Fond. Consiliul Dirigent — retorma agrarä, dosar nr. 3/1920, fila 2. (=C.D.r.a.). 3 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. Consiliul Dirigent Resortul Agricultural, тара nr. 4/1919, fila 709 ( = C.D.R.A.).
