Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
404 GHEORGHE IANCU timpul de fata, toate tärile civilizate se sträduiesc sä-§i asigure lor incile proprietatea exclusivä a izvoarelor de energie, statul román ar fi trebuit sä gäseascä mijlocul pentru a sehimba un astfei de contract care dä unei societäti sträine exploatarea célúi mai de valoare izvor de energie al Transilvaniei. Nici un stat nu trebuie sa-$i insträineze izvoaiele de energie dindu-le capitalului strain spre exploatare, intrucit izvoarele de energie sint elementele de propä$ire $i siguranfä cele mai de cäpetenie." in afara acestora ее considera .. cd inainte de a se lua in toatä Románia о mäsurä generata referitor la societäfile inamice puse sub sechestrul judiciar, nu este consult a se lua aid in Transilvania, in mod separat, о astfel de mäsurä a cärei laturä politicä nu ar scäpa nimänui." Am prezentat mal pe larg aceste pärti din Raport, intrucit eie invedereazä concepfia factorilor economici de conducere transilväneni cu privire la susfinerea intereselor generale ale färii ?i la necesitatea unei politici economice unitare in intreg statul román. Bazat pe acest raport, Consiliul Dirigent a respins cererea inaintatä de Societatea maghiarä de gaz metán de a fi scoasä de sub sechestrul judiciar. Pe de altä parte administratorul de sechestru aprecia cä relansarea activitätii in domeniul gazului metán nu era posibilä atita timp cit situatia Societätii maghiare, care avea concesionat aproape jumätate din teritoriu cu gaze naturale din Transilvania, nu era definitiv lämuritä. De aceea, el a intocmit un cuprinzätor memoriu in care se pronrmta pentru lichidarea societäfii.18 ín prima parte a memoriului se relevä importanta utilizärii gazului metán pentru economia nationalä: „Numai generalizind intrebuinjarea gazului metán $i aceasta cit mai curind, vom fi in stare a produce valori ieitine, capabile de export ?i a ridica valuta .. .Un interes superior international $i economic dicteazä incä ca exploatarea gazului pe о scarä mare sä inceapä imediat". Pentru ca acest lucru sä fie posibil, С. I. Motä$ se pronunfa pentru lichidarea neintirziatä a Societätii. Potrivit opiniei sale, lichidarea ar fi fost posibilä din urmätoarele considerente: a) In conformitate cu dispozifüle Tratatului de la Versailles, contracted societafilor germane se anulau ?i bunurile respective erau supuse lichidärii; b) Lichidarea Bandi Generale la Bucuresti constituia un precedent, ce putea fi continuat; c) Deutsche Bank definind 12 250 000 coroane din capitalul total de 27 000 000 coroane $i statul maghiar 4 000 000 coroane, aceasta insemna cä prin lichidarea párfii lui Deutsche Bank §i ca suceesor al statului maghiar, statului román ii revenea 60% din capitalul societätii. ín plus, intr-un paragraf al contractului de concesiune se prevedea cä in primii 6 ani de la infiintarea Societätii, deci pinä in noiembrie 1921, statul avea dreptul de prioritate in cumpärarea actiunilor celorlalti actionari. Un alt articol al contractului stipula cä in caz de „expirarea normalä a acestuia, cum $i atunci cind el va fi pierdut mai inainte valabilitatea sa, dreptul de proprietate asupra tuturor instalafiunilor necesare pentru exploatarea $i conducerea gazului me-18 Memoriu asupra necesitätii lichidärii Societätii ungare de gaz, loc. cit., fond, cit., f. 42—24.
