Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

A$EZARI DE INÄLJIME CU TERASE COJOFENI ÍN TRANSILVANIA

37

au scos la luminä, aläturi de ceramicä, fragmente litice $i bogate resturi de chirpic ars, cu amprente de pari §i nuiele, care pot proveni fie de la locuinfe de suprafata, fie de la resturile unei palisade, care ínconjura, probabil, a$ezarea de pe platou, constituind un ultim obstacol in siste - mul de apärare al acesteia.

Constatärile fäeute asupra .a$ezärii, in urma sumarelor sondaje, trebuie verificate $i completate prin sapäturi sistematice, de amploare, singurele in mäsurä sä precizeze structura acestei importante locuiri Cotofeni.

B. A$EZÄRI PROBABILE

1. ARD AN (com. $ieu, jud. Bistrita-Näsäud)13

A$ezarea Cotofeni se aflä pe Cetate, un promotoriu inalt (644 m), situat in partea de nord-est a satu'lui (pl. H/2). De forma aproape ovalä, Cetatea are axul mare de 165 m, axul mic (est-vest) de cca 90 m. Platóul Cetőfii are, in unele pärti, u?oare deniveläri $i alunecäri de teren, provocate in parte de piriul care curge la baza pántéi platoului.

Säpäturile restrinse, efectuate pe platou (10—15 iulie 1966; K. Horedt, $t. Dänila) au urmarit lämurirea depunerilor arheologice din a$ezare. In acest sens, au fost deschise 9apte sectiuni (20 mXl m). Prima sectiune, cea mai lungä, situatä in partea de nord a platoului, a cuprins valurile $i sanfurile düble de apärare, in zona unde se presupune intrarea in Cetate. De?i säpätura iS-а ©fectuat pinä in stratui viu, galben 'lutos, nu au rezultat vestigii arheologice. Abia in prelungirea sectiunii, spre platou, au apärut fragmente eeramice sporadice Cofofeni, dacice $i feudale. Trei sectiuni au fost deschise in partea mai ridicatä a platoului; celelälte trei in est, unde inclinarea platoului este mai evidentä.

Depunerile arheologice (Cotofeni, geto-dacice, feudale) se aflä, pe platou, 4a adincimea de cca 25—35 cm fafä de nivelul solului actual, suprapunind stratui viu, galben lutos. Ceramica Cotofeni grupatä in portiuni bine distincte este, uneori, in asociatie cu fragmentele de chirpic. Fragmentarä, in forme nereconstituibile, de culoare cärämizie $i cenu$ie, are decorul cu incizii $i impresiuni. Lipse$te decorul cu impunsäturi succesive.

Dintre piesele litice din a$ezare provine un topor perforat de culoare cenu$ie-ro$catä. Piesa, lucratä dintr-o marnä calcaroasä, are forma ovoidalä, muchia arcuitä, täisul cu urme de folosire din vechime.

13 D. Popescu, SCIV, 18, 1967, 3, p. 534, nr. 92; idem, Dacia, N.S., XI, 1967, p. 371, nr. 92; St. Dänilä, Contribufii Ia cunoa^terea unor cetäfi din nord-estul Transilvaniei, in FI, II, Bistrita, 1972, pp. 68—70; p. 68, fig. 1; p. 69, fig. 2; idem, Consideratu generale asupra cetäfii de pämint de la Ardan, in AS, III, 1975, Näsäud, pp. 287—301; G. Marinescu, Cercetäri descoperiri arheologice in judetui Bistrita-Näsäud (I), in AS, III, 1975, p. 302; p. 316, fig. 1; St. Dänilä, Cronica säpäturilor ?i sondajelor arheologice electuate pe teritoriul judefului Bistrita-Näsäud, intre anii 1953—- 1973, in FI, III, 1974, p. 463.