Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CONSILWL NATIONAL MAGHIAR DIN TG. MURES 393 Neavand un organ de presä propriu care sä-i u?ureze aetivitatea pro­pagandists, din inifiativa lui Turnovszky au creat unul cu titlul ,,A Nemzeti Tanács Híradója" (Jurnalul Consiliuiui National). Dar in urma päräsirii orai?uhii de cätre initiatorul ei, din jurnal n-a mai apärut decit primul numär, nefiind cine sa-l redacteze in continuare40. Lupta multisecularä a poporului román pentru desavir§irea unitatii sale statale a intrat in luna noiembrie 1918 in faza ei finálé. Proclama­­tia de la Oradea a Partidului National Roman din 12 octombrie 1918, apoi e$uarea tratativelor de la Arad din 13—15 noiembrie $i multe ac­­tiuni au dat de inteles tuturora cä poporul roman, care forma majori­­tatea locuitorilor Transilvaniei, nu mai dorea sä räminä in cadrul monar­­hiei austro-ungare multinationale. Noul guvern maghiar condus de Károlyi Mihály — dupä cum se §tie — a íncercat sä rezolve problema nationalä pe calea reformelor, prin acordarea unor drepturi nafiunilor din cadrul vechii Ungarii. Po­­trivit declarafiei lui Jászi Oszkár, privitoare la atitudinea guvernului Károlyi fafä de nationalitäti, se preconiza desfiinfarea legislatiei „jig­­nitoare pentiu románi“, acordarea unor drepturi limitate, administrarea autonomä, dar se läsa in sarcina Antantéi §i a oongresului de pace pro­blema viitoarelor frontiere ale Ungariei, ín speranfa menfinerii integri­­tätii teritoriale a vechiului stat ungar41. Elementele inaintate ale intelectualilor maghiari din Budapesta, prin manifestul lor din 3 noiembrie 1918, $i-au exprimat о pozifie mai ra­­dicalä. ln manifest ei au salutat na?terea statului national maghiar inde­pendent ?i eliberarea popoarelor oprimate din monarhia austro-ungara, care au pornit pe calea realizärii näzuintelor lor seculare: formarea unor state nationale independente. „Vechea Ungarie s-а präbu$it — sus­­tinea manifestul — maghiarimea nu mai este legalá de patui lui Procust ai unui stat istoric vechi. A devenit propriul sau stäpin, dispune singurá de soaita sa... scopurile noastre nu se mai opun scopurilor altora. Fala de napunile suiori nu mai avem nici о pretence. $i noi ne consideram о nafiune reínnoitá, о íortá acum eliberata, ca $/ acei irati care se ri­dica iericiti la о viafá proaspátá din ruinele monarhiei ........ sá tráim unul fingd altul ín pace ca natiunile libere cu alte natiuni libere42. Ma­nifestul se pronunta pentru ideea unei strinse legäturi intre aceste state care „sä se bazeze pe independenta lor depliná", propunind explicit о federalizare a Ungariei. Aceste planuri privind drepturile nafionalitätilor, aplicate inainte de räzboi, ar fi modificat raporturile dinire románi $i maghiari. Dupä präbu?irea monarhiei insä, asemenea solufii condifionate de menfine­­rea integritätii Ungariei erau perimate. Pe de altä parte, diferitele grupäri politice burghezo-mo$iere?ti maghiare, vechile clase stäpinitoare, se cramponau de ruinele puterii lor economice privilegiate. Mo$ierii maghiari care au posedat marea 40 Arh. Stat. Tugu Mures, Fond personal Turnovszky Sándor, dos. VI/1, f. 11. 41 M. Constantinescu, $t. Pascu, op. eit., p. 306. 42 Ibidem, p. 433.

Next

/
Thumbnails
Contents