Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONTRIBUTU DOCUMENT ARE — ZON A REGHIN 363 Obiectul adunárii Conform indrumärilor primite de[la] Comitetul National Román din Ungaria ?i Transiivania la ordinea zilei e constituirea románilor in Comitetul National Román local ?i infiintarea Gardei Nationale Románé locale. De fatä sint aproape toti locuitorii románi din comunä. 1. D-l Romul Catarig, invätätor prin scurte cuvinte salutä pe cei de fatä adunati in numär a?a frumos, ii roagä ca ínainte de a trece la obiectul adunärii, sä-?i aleagä un prezident ?i secretar ad-hoc pentru luarea protocolului. Declarä adunarea deschisä. Ad. 1. Ca president e ales prin aclamatiune d-nul Romul Catarig iar ca secretar pe d-l loan Batea. 2. D-l prezident aduce la cuno?tintä adunärii, cä in intelesul principiilor märete profesate de apostolul neamurilor, de d-l Wilson, pe baza dreptului de liberä dispunere >a popoarelor, Consiliul National Román din Ungaria ?i Transiivania a preluat domnia asupra tuturor teritoarelor locuite de románi. Chiamä pe cei de fatä sä se declare solidari cu Consiliul National Román din Ungaria ?i Transiivania pe care-1 recunosc ca supremul for al nafiunii románé ?i sä depunä cu totii jurämintul de credintä. Ad. 2. Pe lingä repetite ?i insufletite strigäte de ,,Sä träiascä Consiliul National Román din Ungaria ?i Transiivania" sä declarä solidari, il recunosc de supremul for suprem al nafiunei románé, ?i to{i cei de fatä, bärbati, femei ?i copii inaintea sfintului altariului — punind mina dreaptä pe inimä — depun urmätorul jurämint: „Eu jur atotputernicului D-zeu cum cä intru toate voi fi cu credintä ?i supunere cäträ Consiliul National Román din Ungaria ?i Transiivania, care este supremul for al natiunei románé din Ungaria ?i Transiivania. Con?tiu de datorintele ce ne impun vremurile istorice de azi, jur cä in toate manifestärile vietii mele, voi fi fiu credincios nafiunei unitare románé ?i nu voi redica mina mea asupra fratilor mei, locuiascä pe ori ce fei de teritoriu politic. A?a sä-mi ajute D-zeu". 3. Se purcede la alegerea Comitetului National Román din localitate. Ad. 3. Ca prezident se alege prin aclamatiune D-l Romul Catarig iar secretar D-l loan Batea. Membri se aleg tot prin aclamatiune urmätorii: Alexandra L. Sara, Nicolae Duda, Gheorghe Pop, Nicolae Late?, Demetriu Muntean, Aurel Codarcea, Nicolae Grama, Nicolae Catarig, Nicolae Moisin, loan Fägäräsan, loan Rotar, Ignatie Sara, Gheorghe Moldovan, Demetriu Sara, loan Late?, loan Stroia junior, Mihail Stroia, Necolae Rotar, Necolae Duda lui loan, Teodor Rotar, loan Cotta junior, loan Moldovan, Dumitru Late?, Alexandra Cota, Vestimian Bla?, Vasile Moldovan, loan Truta ?i Nicolae Dumbravä. Deosebit depun jurämintul. 4. Se pune pe tapet infiintarea Gardei Nationale Románé. Ad. 4. Benevol sä in?tiinteazä urmätorii: Niculae Grama, Alexandra Dumbravä, Alexandra Maior, loan Gliga, Alexandra Grama, Necolae Duda, Alexandra Duda, Demetriu Late?, loan Fägärä?an ?i loan Stroia junior. Deosebit depun jurämintul. Nemaifiind alte obiecte la ordinea zilei, pre?edintele multäme?te celor de fafä pentru interesül viu ce-1 nutre?te fajä de cauza sfintä romänä ?i intonind imnul national „De?teaptä-te románé", adunarea о declarä inchisä. Data mai sus. Romul Catarig manu propria loan Batea manu propria prezident secretar Sä verificä Nicolau Late? manu propria loan Fägärä?an manu propria Arh. St. Cluj-Napoca, colectia „Anul 1918", nr. 550.
