Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CONTRIBUTU DOCUMENT ARE — Z ON A REGHIN

349

vanä; nimeni $i niciunde n-a fost a^teptat sä vinä altcineva sä realizeze unireai; aici, pe plan local, ca §i la nivehil intregii fprovincii $i a tärii, poporul $i-a desavir$it singur unirea, nea$teptind sä i-o „däruiascä" altii. Sä ne oprim, in cele ce urmeazä', asupra citorva aspecte atestind, färä putintä de tägadä, incadrarea neconditionatä a localnicilor in valul general ce a cuprins, la sfir$itul lunii octombrie ?i inceputul lui noiembrie 1918, intreaga natiune romänä, respectiv felul in care vor fi receptate, de cätre ace$tia, ideile $i comandamentele momentului, modul cum se va aetrona efectiv pentru transpunerea lor in faptä in acest relativ restrins perimetru de activitate, de viatä, de muncä $i de luptä romäneascä.

*

Documentele arhivistice aläturate, in numär de 2710, sint tocmai acele märturii care oferä detalii asupra modului in care chiherenii $i vecinii lor — asemeni tuturor romänilor din Transilvania, populatia majoritarä a provinciei — au inteles sä se alature revolutiei $i sä-$i aducä propria contributie la infäptuirea Unirii, actionind efectiv in aceastä directie in ultimele luni ale anului 1918 $i la inceputul celui urmätor. Printre acestea se gäsesc ?i amintitele insemnäri, fäcute, nu la prea multä vreme de la consumarea evenimentelor, de Iuliu Grama, unul dintre cei care luase nemijlocit parte — a$a cum se va vedea $i din cele ce urmeazä — atit Ja organizarea actiunilor revolutionäre pe plan local, in calitatea sa de pre$edinte al Consiliului national román din Chiherul de Sus $i membru in Consiliul national román judetean, cu sediul in Reghin, eit ?i la lucrärile Marii Adunäri Nationale de la Alba Iulia11. In prezentarea continutä de aceste insemnäri, pe cit de schematicä, pe atit de utilä, avem creionatä atmosfera in care s-au desfä^urat actiunile pe plan local, inclusiv incadrarea lor in mersul evenimentelor generale, pe plan intern, national $i chiar mai larg12. Rezumind, acesta afirmä cä ,,dupä declan$area revolutiei iscatä de pe urma reintoarcerii de pe fronturi a soldatilor", respectiv dupä constituirea Consiliului national román local $i a Gärzii nationale similare §i alungarea reprezentantilor vechiului régim austro-ungar, se trece ,$i in Chiherul de Sus „la preluärea imperiului de cätre autoritätile románé", denumindu-se — mai preciza acesta, cu väditä satisfactie ?i mindrie — „primul notar román"13. Bineinteles cä, toate acestea au loc in timp ce, pe intreg cuprinsul Transilvaniei, se desfä^oarä actiuni similare, de-o

10 Douä anexe includ mai mult de un document, respectiv anexa XI, cuprinde 3, iar anexa XIV are 10.

11 Vezi: anexa XXVII. Pentru toate motivele arätate, aceste insemnäri sint, aläturi de documentele contemporane, pe care le intrege^te, una din sursele cele mai autentice ?i demne de luat in seamä.

12 Izbucnirea primei conflagrafü mondiale si desfä$urarea räzboiului se va resimp din plin $i aici, populatia localä fiind profund afectatä de consecintele nefaste pentru ea. Tocmai die aceea, am repnut pentru publicare, In anexa XXVII, §i pasajele privitoare la evenimentele din anii premergätori izbuenirii revolutiei din toamna anului 1918.

13 Vezi: anexa XXVII.