Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RELAJIILE ÍNTRE VECHEA ROMÄN1E ,$í T RANSILV AN IА 339 tuti ale natiunii románé este ospitalitatea... cä Románia nu are cu nici unul din statele vecine incheiate conventiuni care s-о oblige la о asemenea dureroasá exträdare, mai ales cind se atinge de familii de origine romána. Camera invita pe guvern de a pazi cu sfintenie vechea ospitalitate.. ."29. N. Ionescu a cerut sä se voteze aceastä motiune, pentru a se demonstra manifestarea independentei nationale ?i a solidaritätü románilor din diferite state. Motiunea a fost respinsä. Prezentarea $i dezbaterea ei dovedea insä un lucru §i anume cä, in cadrul Camerei existau oameni care nu erau de acord cu atitudinea guvernului, dezaprobindu-1 pentru masurile luate ímpotriva románilor din Banat ?i Transilvania, pentru pozitia sa de induplecare fatä de imperiul austro-ungar. Cu ocazia inaugurärii statuii lui Stefan cel Mare la Ia$i, in vara anului 1883, P. Grädi$teanu a facut citeva aluzii la provinciile románe$ti ce erau despärfite de tara, fapt ce a avut darui sä irite intr-o mäsurä $i mai mare cercurile stäpinitoare din monarhie. О nota a ministrului de externe román asigura guvernul austriac asupra bunelor intentii ale cercurilor conducatoare din Románia fatä de imperiul vecin, considerindu-se cä declaratiile lui P. Grädi^teanu nu au fost oficiale. Fracfiunea liberalä nou formatä, sub conducerea lui D. Brätianu, dezaproba pe un ton categoric abuzurile autoritäfilor maghiare fatä de romänii din Transilvania. De la jumätatea anului 1884, opozitia liberalä condusä de Gh. Panu, a inceput о campanie vehementä de demascare a persecutiilor maghiare fatä de romänii transilväneni. Totodatä, aceastä grupare dezaproba atitudinea de pasivitate in care se compläcea guvernul fatä de aceastä problemä atit de importantä. Erau dezaprobate $i relatiiie diplomatice intre statul román $i imperiul austro-ungar, relatii ce aveau darui sä imjpiedice rezolvarea problemei románilor transilväneni $i chiar sä le agraveze situatia. Se criticau ineercärile de maghiarizare a invätämintului. Politica externä promovatä de guvernul román frína posibilitäfile de intervenfie oficialä pentru a u^ura soarta románilor din Transilvania care erau cei mai asuprifi in cadrul monarhiei. Aceastä idee era susfinutä cu multä hotärire de cätre radicali. Majoritatea articolelor publicate in ,,Lupta“ referitoare la Transilvania, indemnau forfele patriotice din tarä $i pe románii transilväneni sä nu inceteze lupta pentru apärarea eauzei celor din urmä. Radicalii se limitau insä a cere doar imbunätäfirea situafiei populafiei romäne$ti din Transilvania $i nu militau pentru deschiderea unor acfiuni de amploare in vederea eliberärii Transilvaniei. Relatiiie politice dintre Románia $i Austro-Ungaria determinau guvernul román sä ia о serie de mäsuri represive impotriva románilor ce emigrau in tarä din provinciile subjugate de Austro-Ungaria. Sentimentul national al poporului nostru era lovit prin aceasta in mod dureros. Ata$atul militar austro-ungar la Bucure$ti era extrem de nemultumit in martié 1884 deoarece $tia cä ,,la corpul comandantilor ?i in sala de 29 Idem, p. 452. 22*
