Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
REt AJ ULE ÍNTRE VECHEA ROMÄNIE 51 TRANSILVANIA 335 putere ideea dacorománismului $i a luiptei pentru desävir^irea unitätii politice a poporului román12. ín patru numere ale „Perseverentei" el publica articolul intitulat sugestiv „Unirea". ín acest studiu B. P. Hasdeu trateazä cauza Unirii. „Chestiunea ce ne va preocupa in acest studiu de inalta politica — seria Hasdeu — nu este unirea cea mica, realizatä deja intre ambele tármuri ale Milcovului, ci unirea cea mare, de realizat de acum inainte intre toate piraiele, ce trebuie sä se verse in óceánul románesc, intre toate acordurile, fára care nu se poate armoniza hora noasträ nafionalä; intre toate pietricele, cite sint necesaxe pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian"13. B. P. Hasdeu critica pe acei sceptici cärora li se pare imposibil realizarea acestui deziderat al poporului nostru spunind cä „singurul lucru cu adevärat imposibil, este patriotismul acelor inimi ve$tede, ce nu pot crede in viitorul Romäniei"14. Marele eärturar i$i manifesta increderea in generafia cea tinärä näscutä in era li-bertätii, vázínd concentrate in ea, ca íntr-un simbure neatins de omidä, Romania viitoare plinä, de viatä $i de sänätate. ln articolele scrise, Ha$deu trece in revistä perioadele principale ale istoriei poporului román. In final, el spune cä punctele abia atinse in acest studiu, ar putea clädi о grandioasä istorie filozoficä a nafionalitatii románé. Trecutul nostru prezintä, dupä В. P. Hasdeu trei faze caracteristice, „dar abia de la anul 1300 incoace debutä $i progresä periodul sintetic al unei uniri rationale, pentru a carei realizare definitivä, afarä de clteva petece secundare, ne mai lipse?te incá deocamdatá ... Transilvania"15. Dupá íncheierea paetului duálist, guvernul román a fost constrins de imprejurári sá renunfe pentru múlt timp sá se ridice in mod oficial ímpotriva acestui compromis dintre clasele diriguitoare ale Austriei §i Ungariei. Situafia din Románia Veche, era urmäritä insä cu multä atenfie de cätre romänii transilväneni. Intr-o scrisoare adresatä lui Ion Micu Moldovan, in aprilie 1876, medicul Drägescu ce locuia la Craiova, il informa pe acesta cä i-a trimis prin po?tä 12 bro$uri, rugindu-1 ca banii obtinufi din vinzarea lor sä-i dea societätii studenfilor romäni din Blaj. Ni se par interesante relatärile lui Drägescu despre situatia din Románia. „Noi pe aici mergem din räu in mai räu — ii scrie el lui I. M. Moldovan — , abisul deschis intre nafiune si trón este imens ?i din zi ín zi ia proporfii mai vaste. Trónul a desconsiderat nafiunea §i in curind va culege ceea ce a semänat: dispref, urä, räzbunare“16. 12 Vasile Maciu, Románia fi paciul dualist austro-ungar din 1867, in Unitate fi continuitate ín istoria poporului román, sub redactia prof. D. Berciu, Ed. Acad. R.S.R., Bucure$ti, 1968, p. 303. 13 „Perseverenfa“ an I, nr. 23 din 25 mai 1867. 14 Ibidem. 15 Idem, nr. 27 din 8 iunie 1867, p. 2. 16 Biblioteca Fii. Cluj-Napoca a Acad. R.S.R. seefia Arhiva istoricä, arhiva personals a lui I. M. Moldovan, doc. 2821.
