Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
328 POMPEI BELCIUG, VASILE DOBRESCU tru viitoarele cooperative de credit ее urmau sä se intemeieze sub auspiciile ASTREI dupä 191222. Fervent promovator al ideilor de progres in. domeniul agrar, V. Osvadä a critical existenta rämäpitelor feudale din agricultura Transilvaniei pinä la 1918 pi a Romäniei dupä 1918, a scos in evidenfä carentele marii proprietati agrare pi s-а ridicat impotriva fiscalitätii excesive la care era supusä mica proprietate pi a arätat lipsa sprijinului statului in domeniul agriculturii. Face aspre pi veridice a,precieri asupra stärii materiale precare in care se afla majoritatea membrilor acestei clase sociale. Erau stigmatizate abuzurile autoritätilor, incapacitatea pi inactivitatea guvernului, a regimului austro-ungar de a promova о politicä economicä favorabilä päturilor pi elaselor sociale säräcite. ,,Adevärata lor preocupare — preciza un articol — sint insä propriile lor interese economice. Noi cu tofü ptim cä marile mase ale pppulafiei, fie unguri, fie romäni, fie de orice alt neam — nu ne-am simfit bine, am simfit amar pi indesat cä in starea de lucruri de pinä aci nu ne putem afla indestularea"23. Erau de asemenea criticate tendintele de sporire exageratä a sarcinilor fiscale pe seama micului producätor, lipsa principiului iprogresivitätii impozitului pe avere, precum pi pärtinirea elementelor mopierepti de cätre nedreapta legislafie agrarä24. Concluzia fireascä in aceastä privinfä, pe care о trägea unul din autorii unor asemenea articole, era aceea cä: „Täranul n-a luat parte la fäurirea legilor. Proprietarii latifundiilor, da“25. Cunoscätor al realitätilor din satele transilvänene, a existentei precare a färänimii särace, sesizind disproporfia intre suprafefele definute de marii prqprietari pi micii producätori, ca pi lipsa acutä de pämint, V. Osvadä se va numära printre promotorii de frunte ai intfäptuirii unei reforme agrare burghezo-democratice. Studiul special intocmit pe aceastä temä „Reforma agrarä pentru Transilvania, Banat, Cripana pi Maramure?" ni-1 dezväluie ca pe un adept al diminuärii proprietätii latifundiare, dar pi a menfinerii incä a propdetäfilor mijlocii socotite a avea posibilitäti mai largi de intensificare a producfiei agrare. „Indreptäfirea exproprierii mopiilor cumulate in miinile marilor proprietari о confirmä principiul de a da mijloace de productie acélóra care ptiu pi vor sä lucreze"26. Insistind mai mult asupra sectorului agrar, V. Osvadä nu neglija celelälte ramuri ale economiei nationale. El insupi ipi motiva aceastä predilectie prin situatia economicä datä ín care agricultura avea о pondere considerabilä in viafa social-economicä a poipulatiei romänepti din Transilvania de pinä la 1918 pi cu mici diferente pi dupä aceastä datä. Mai mult, dezvoltarea agriculturii era väzutä in strinsä legäturä cu evo-22 Arh. Stat. Sibiu, lortd Astra, pachet 450, act 220/1913; 2147/1913 pi 2023/1913. 23 „Tovärä$ia", V, nr. 9 din 27 mai/9 iunie 1910, p. 1. 2* Idem, III, nr. 16 din 19 iulie 1908, p. 1. 25 Idem, V, nr. 10 din 1/14 iulie 1910, p. 4. 28 V. Osvadä, Relorma agrarä pentru Transilvania, Banat, Cripana pi Maramurep, Bucurepti, 1922, p 41.
