Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
30 VALERIU LÁZÁR bordeie, bordeie). In locuinjele dezvelite s-au descoperit vetre $i fragmente ceramice. Säpäturiile anilor 1965—1967 au scos din perimetrul asezärii, din locuintele ?i gropile de resturi menajere, fragmente ceramice si vase intregi, intr-o gamä tipologicä variatä, decorate cu incizii, impunsäturi suocesive si ,,boabe de linte", fusaiole (prisnele), linguri, lustruitoare pentru ceramica, unelte $i ustensile din piaträ, risnife, percutoare, sule de os etc. Probabil, tot de pe Cetate provin $i unele descoperiri izolate, ca: fragmente ceramice, chirpie, topoare, о dalta, un cujit curbat din piaträ, douä ciocane din corn de cerb (Muzeul de istorie ad Trunsilvaniei, muzeele din Cristum Secuiesc (inv. nr. 5816—5823), Sfintu Gheorghe (inv. nr. 88); ceramics: Muzeul Brukenthal). Inventarul divers $i bogát inscrie a$ezarea ca pe una dinire cele mai insemnate locuiri de specific. Inventarul litic este mai särac: archii si lame din silex (Dumitrascu, Togan, 1971, p. 427), un cutit curb, topoare perforate, fragmentare (Horedt, 1947—1949, p. 63, fig. 14/9, 10 = Roman, cg; pl. 9/4, 8), ,,topoare-tirnäcop" (Dumitrascu—Togan, pl. V/25, 26) §i topoare ,,de luptä“ (Dumitra$cu, Togan, pl. V/27—29), percutoare $i ri$nite fragmentare sau intregi (Dumitra^cu, Togan, p. 427). Inventarul osteologic bogát se rezuma la citeva categorii de obiecte: sule (Dumitra$cu, Togan, p. V/20—24), unele considerate säpäligi (pi. V/20, 23, 24), säpäligi din corn de cerb (pl. V/9—13), considerate gre?it topoare-tirnäcop (pl. V/14—19, 40) si piepteni din os (pl. V/31—33). Ceramica are о tipologie bogatä. Au fost descoperite fragmente mari din vase de provizii (Dumitra$cu, Togan, p. 427), de culoare negricioasä sau cenusie (din cauza arderilor secundare sau oxidärilor din sol), cu peretii modelati neglijent. Ele au pasta impurä, arsä incomplet, cu nisip si pietris marunt (pl. XII/1, 2) si amfore fragmentare. О amfora (pl. XII/3), intregitä inexact (Dumitrascu, Togan, pl. IV/14) este asemänätoare celor de la $incai (Ic; Roman = Vb, pl. 23/2). Altele trei (pl. XII/4—6 = Dumitrascu, Togan, pl. IV/10, 11, 13; Roman, pl. 23/ = 85/2) se incadreaza ín aceeasi variants. О amfora fragmentarä a fost incadratä de Roman (pl. 23/1=43/13=86/4) intr-o alta variants (Va2); forma aproape similarä, neesenpalä, cu о micä variatie a gitului (tronconic, mai inait) nu justifies о asemenea variants. ín sehirnb, о amfora intreagä poate fi consideratä, prin forma ei, о variants aparte ($incai Id; pl. XII/9). Sint menfionate si descoperirea unor castroane. Un vas cu umärul rotunjit (asemänätor cu tipul $incai Illa; pl. XII/13) este considerat oa'lä (Dumitrascu, Togan, pl. IV/7). Strächinile au relativ о mare freeventä in ceramica asezärii. О strachinä de tip $incai IVа о prezintä Roman (feg; pl. 12/11). О alta, de acelasi tip (mai micä, cu corpul tronconic, fundul mai strins) о publics Dumitrascu, Togan (pl. V/l2). Din tipul IVc (pl. XI/4; XII/14) au fost publicate douä strächini intregi: una de Horedt (1947—1949,- p. 63, pl. 14/4,- la noi pl. XI/4), alta de Dumitrascu, Togan (pl. IV8 = XII/14).
