Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
326 POMPEI BELCIUG, VASILE DOBRESCU „altruism" utopic. La bazele cooperativismului se puneau principiile probitati §i a unei morale desävir$ite care sä excludä tendintele de parvenitism §i specula. „Ajutorarea imprumutatä, umanismul $i näzuinta inaintärii generale a economiei sínt temetnie pe care se pot $i trebuie sä se ridice tovärä$iile economice“, deoarece suceesul reu?itei lor inläturä" de la inceput planuri ?i scopuri anumite, special personale“12. In aefiunea de propaganda cooperatistä V. Osvadä prin „Toväräsia" a trebuit sä combatä indoielile ?i opiniile pesimiste privind viitorul $i suceesul cooperatiei, aeuzind lipsa de räspundere a unor factori economici din viafa Transilvaniei, de la care periodicul a§tepta nu numai mai multä solicitudine, ci §i spirit de initiativä, cä bäncile románesti sau unele elemente ale burgheziei säte$ti, ce aduceau in mod nejustificat ca argumente ale dezangajärii lor nepregätirea poporului. Dezaprobind asemenea opinii däunätoare in contextui general economic $i politic pentru nafiunea romanä din Transilvania, „Toväräsia" susfinea capacitatea poporului román de a dezvolta о economie inaintatä, rafionalä, precum ?i posibilitatea de a imbräti?a toate formele de activitate economicä, inclusiv cele care vizau intemeierea co-operativelor. Dovadä а capaeitätilor creative a poporului román pe care le aducea in discufie V. Osvadä erau insä§i bäncile románe$ti din Transilvania, ca ?i evolutia prosiperä a cooperatiei „frafilor din Románia"13. Prin urmare „argumentata'1 cu lipsa de carte $i cu lipsa spiritului de íntreprindere la táránál román, rämine teorie potrivitä doar comoditätii, dar dezmintitä de viafa practica"14 15. ín fata pericolelor deznationalizärii care ameninta invätämintul romänesc „Toväräsia“ oferea ca remediu cooperata, care Si-ar fi extins activitatea ?i asupra instructiei publice $i ar fi intretinut prin propriile-i mijloace invätämintul. In acest fei tovärä$iile ar fi contribuit nu numai „la bunästarea poporului", ci ar fi devenit „niste nepretuite izvoare de invätäturä ?i culturä romäneascä“13. Cooperafia preconizatä de Osvadä ar fi trebuit sä cuprindä nu numai sfera creditului, a?a cum se prezenta situafia pentru majoritatea cooperativelor románé, ci ?i sfera productiei, a valorificärib a consumului $i chiar a instructiei publice sppusä, pina la 1918, unei severe politici de deznationalizare. Ideile cooperatiste ale economistului, in cel de-al treilea deceniu al secolului XX, sint reluate $i dezvoltate apropiindu-se de teoriile taräniste in privinta viitorului cooperatiei, cu mentiunea cä Osvadä recunoa$te imposibilitatea aplicärii lor integrale färä creditül necesar, care, in tconditiile de atunci, era cel al marii finante. Cu toate acestea Osvadä continuä pinä la sfirsitul vieti sä faeä о intensä propaganda sistemului cooperatist din care cere, in mod tardiv Si desigur ineficace, eliminarea tuturor tendintelor individualiste, a elementelor -conduse de spirit materialist-egoist, „... trebuie sä ne facem 12 lelem, II, nr. 8 din 28 februarie 1908, p. 3. 13 Idem, IV, nr. 10 din 7/20 noiembrie 1909, p. 3. 11 Ibidem, p. 5. 15 „Toväräfia", II, nr. 16 din 30 mai 1907, p. 1.
