Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
324 POMPEI BELCIUG, VASILE DOBRESCU Publicatia pornea de la afirmarea importáruéi factorului economic in istoria $i evolutia unui popor $i i$i propunea sä impunä, in politica §i viata nationala a románilor transilväneni, in primul rind actiunile economice, socotite ca cele mai potrivite ?i mai puternice forme pentru asigurarea succesului manifestärilor nationale, garanfii sigure ale unor largi mi$cari politice independente. ,,Actiunile economice sint cele mai potrivite mijloace pentru a ajunge la о mai bunä existentä §i la afirmarea ca factor al omului, al cetäteanului $i a nafiunilor. Un от, un neam, ce vrea sä träiascä, sä se valideze $i sä-^i intrupeze idealele trebuie sä-$i aibe armele puternice ale bunästärii economise"8. Expunerea voalatä a unor tendinfe de asemenea naturä, prezente in viafa economicä a Transilvaniei la inceputul secolului XX, ca reflex al ideilor politice a unei pärfi mai active din cadrul burgheziei románe$ti, printre care se numära $i Vasile Osva'dä, in periodicul ,,Tovärä$ia" ;se va concretiza in sfaturile $i orientärile pe care aceastä puiblicafie va cäuta sä le schiteze asupra evolutiei ramurilor economice imbräfi$ate sau necesare a fi profesate de cätre poporul román in vederea consolidärii viefii sale economice. Ideile CQperatiste erau practicate indeob$te in aceastä epocä ca un panaceu pentru remedierea situafiei materiale sau atenuarea contradictiilor sociale. Din acest punct de vedere, ,,Tovärä$ia" se integreazä perfect eurentului general cooperatist, cind opune perspectivei ruinärii micilor producätori de cätre concurenfa capita'listä opfiunea infiinfärii „insofirilor economice“, considerate ca „armele cele mai bűne $i mai puternice"9. ln consecinfä, publicatia prezintä avantajele sistemului cooperatist mai infii in mod teoretic, dar $i prin exempHficäri la situatia concretä, de obicei precarä, a micilor producätori de la sate, cärora le sugereazä in permanentä solufü legate de intemeierea diverselor tipuri de cooperative. „Tinta insofirilor este sä adune $i sä intäreascä pe cei mici ?i slabi, pe cei säräciti“, prin eie acentia „pot sä-$i ajute productiunea, valorizarea $i comerful de care au trebuintä"10. ln propaganda cooperatistä publicatia va folosi ca argumente ?i realizärile rodnice ale cooperafiei nationalitätilor din Transilvania, ale popoarelor din monarhia austro-ungarä sau ale vecinilor acesteia, in primul rind ale cooperatiei din Romania. „Poporului trebuie sä-i aräfi multe reunite colo $i colo, dacä e sä-1 poti indupleca, a porni $i el la ceva nou in viata economicä $i culturälä. Pentru aceea prin „Tovärä^ia“ ne-am sträduit din capul locului sä aducem ínainte, mai ales pilde $i dovezi din incercärile de colo >§i de colo care sä incredinteze in sufletul säu pe fiecare román cä bine face de va porni pe drumul tovärä$irii in cele economice, cäci insofirea face $i pe cei slabi ca §i pe cei tari, pe cei neinsemnafi sä ajungä la insemnätate ... Cä dacä cei din Tarä la bine au ajuns prin introducerea intovärä§irilor, apoi negre§it cä nici 8 Idem, I, nr. 1 din 1 ianuarie 1906, p. 1. 3 „Tovärä$ia", III, nr. 24 din 25 decembrie 1908, p. 1. 13 Idem, I, nr. 2 din 7/20 ianuarie 1906, p. 11.
