Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CORESPONDENT A I. M. MOLDOVAN — S. MIHALl

315

urmä exemplariu. Cei 30 napóleoni i voi tramite, mai curind seau mai tirziu, inse negresit in veara aceasta. Те год atit pre dta, cit ?i pre d. Cipariu, se avefi pucinä räbdare, pentru cä in presente me aflu tare strimtorat. Aici de astä toamnä incoace domnesce о crise de bani teribilä, Aceasta nu m-ar privi de-а dreptul a$ia mult, pentru cä salariul tot mi-1 primesc, cind mai iute, cind mai tirziu, inse complet; dar m-am incurcat si eu, dupä esemplu altora, cu о secäturä de a$ia numit pension, ?i parenfii plätesc atit de reu $i cu anevoia, anul acesta, incit am trebuit sä le Реп copii mai mult din leafa mea, luatä pre luni inainte. Causa crisei finantiarie de aici este cä nu se cautä bucatele, cári mai singure aduc bani in aceastä tiearä eminamente agricolä. Stau magazinele incärcate, mai ales de griu ?i nu se face nici о venziare, nece о comandä pre la porturi; ma$ine de spirt nu sint, ca se-1 consume. In Occidente, specialmente in Francia a fost о recoltä foarte abundente, veara trecutä. Apói ne face mare concurenfia Rusia meridionale, Turcia, chiar ?i America ?i cu producte mai bűne $i mai alese ca ale noastre. Neveasta e bolnavä in pat de о lunä de zile. Are о boalä eredita de la ultima facere, care m-а pus „pe ginduri". Mai-nainte speram, cä fiind cu múlt mai tenerä ca mene, [i]mi va supraviefui, si astfei la о nenorocire va potea sburätäci cei copii, cu micul ajutoriu ce 1-ar obline de la stat, dar acum me tem cä se va intempla chiar din contra; pentru cä de$i se va sc ul a astädatä, deplenä sänätoasä tot nu va fi. Cärtile mele: Zoologia §i Botanica au fast tramise la comissiunea cenzuratoria din Iasi. Deacä le va apróba, se vor retipäri la Socec in Buc[uresti], deacä nu — nu. Comisiunile erau se-?i termine operatui si se-si dea reportul incä la decembre a. esp.; nu si 1-au dat incä nece pinä astäzi. Se vede cä lucreazä foarte boeresce. Olteanu a dimisionat din profesurä. El s-а fäcut tutorul s* ingrigitoriul mosielor unor minori remasi de un cumnat al seu: Oteteli?ianu. Dupä ce vor cresce ace?tia, zice cä va lua о mo?ie cu arendä, care tot mai mult venit i va aduce, decit leafa profesorale. SI are dreptate. Luptele electorate sint foarte inveninate, deocamdatä in presä. Drägescu turburä ?i el apa in „Oltenia". I-au zis cä mai mult servifiu ar face napunei, arätind in presa italianä suferinfiele románilor de dincolo; deacä nu s-а asiezat intre ei, cum era angajat, mäcar atita se facü, mai bene decit se se amestece in cabaleli partidelor interne. Dar ce se-i faci, are si el о mincärime, ca toatä lumea. Era bene se-i scrii si dta cindva in sensul acesta, si «Щ cunoscufi ai lui. Те год se primesci salutärile mele cordiali.

Mihalescu

P.S. Nece un prof. de la cele 4 gimnasia rom. din Austro-Ungaria n-a tipärit un manuale de istforie] nat[uralä] mäcar pentru cursful] inf[erior]?

Doc. nr. 4219

Craiova, 30 sept[embrie] 1875

Domnul mieu!

[I]ti tramit 11 fl. cu care se se solveascä prefiul cärfilor tramise, impreunä cu portul lor. Pre Ist. Nat. nu era pretiul pus, ered inse cä nu ese din limitele florenului. D. Anca a lua din Compendiul mieu descripfiuni intregi ca d[e] e[xemplu] a leului s-а. din vorbä in vorbä. Aceasta nu este leale, ba pinä la un punt oarecare nece permis. Potea se impromute ideia si apoi se о imbrace cu vorbele sale. De nimene nu me super, numei cit cä le-а adoptat si pre cele erate de tipográfia, pr[e] e[xemplu] „Caprimurgului“ in loc de „Caprimulgul“ (Caprimulgus europeus). Complemente respectuoase d-lor Cipariu si Papfalvi. Salutare celor cunoscup, de-mpreunä si d-tale, ca amic

Mihali