Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CORESPONDENJA I. M. MOLDOVAN —S. MIHALl 305 cäutat in 1st. Nat. a lui Pliniu edit, de Nisard, cea mai bunä din Paris, $i n-am gäsit acest verb in lib. XXXVII, Cap. VII (33 nu sciu ce inseamneazä) cäci acolo versete nu sunt, decit 1.2. 3.4. puncte. Astäzi colegiul al IV-lea sätesc alege deputat in locul Bräteanului — dimisionat — ?i mi se pare cä tot dinsul va fi eara§i ales. Vom vedea miine la deschiderea urnei. Salutare $i frätia S. Mihalescu Doc. nr. 4206 Craiova, 15/27 martié 1870 Cetätiane! Ve tramit una bro$iura asupra „Instructiunei, rectius ar fi: Institu(iunei publice“ (§i private) de la noi, care incit concerne' Instructiunea mai ales inferioria se poate prea bene aplica $i la dv. una carte aceasta prea bene $i cu maturitate scrisá, ce cam arareori se vede pre aici. De unde se presupune autoriul a fire seau transilvan seau moldovan. ln tot cazul e unul ce $i-a fäcut studiale in Germania (la Berlin s.e.4). Limba curatä, fára vorbe seau idiotismi francesi, stil aseminea bún. Ce e derept cam dä mult loc eufonismului in ceea ce privesce regulele gramaticali, fára inse a le lövi. $i aceasta dá mai múlta dulcetia limbei, mai múlt farmec $i atragere la lecturä. Cetiii-o cu totii celi ce ve ocupafi cu Institutiunea, apói о a$ieziati in Biblioteca gimnasiului. Insemnati ?i aceea cä in partea I, autoriul pre une locuri e cam prea múlt pesimist. D. G. M. Fontanin, directorul, a primit dói nri din Archivu. Le vor primi $i ceilalti. Dar tramiteti Archivul din celi dói ani de antaniu (1867 $i 1868) d-lui G. Cantorichi prof. de limba italianá la Liceul din Craiova, inse cu cite 1/2 napoleon de pre un an, deacä vrea onor. Redacfiune, precum a fost abonat $i anu, pentru cä este un „povero taliano“. Tot cu acest prefiu se-i tramitefi deacä se poate ?i nrele din a[nul] cur(ent). Incä dói abonati pentru an[ul] cur[ent]: Dd. Ioane Grecescu, prof. de matem. la liceu §i I. P. Párvulescu, prof. de cl. IV primaria la $coala nr. 2. Apói G. Iona$cu, prof. de cl. III prim, de la $coala nr. 1. De ce s-а tipärit Gram[atica] a§ia de reu, pre cind EuchoI[ogia] este atít de bene. Ca de curiositate, lumea intreabä: cä dupä ce Societatea [i]§i va scoate spesele, cui remine ci$cigul?5 Jupinul Samitca6 zice cä preferä 20% cu spesele lui, decit 10% cu ale dv. Salutare ?i frätia, iubite cetätiane. S. Mihalescu P.S. A trimis au nu Tomescu, prof. acum in Caracal, banii pentru Arch, de la inceput §i tramisu-i-s-au nrii reclamati, de pre un an intreg $i incä citiva? 4 s.e. = spre exemplu. 5 Se referä la gramatica lui Cipariu premiatä de Academia Romána in 1869 $i tipäritä pe spesele sale, ale Academiei. 6 Saul Samitca, librar in Sibiu, apoi in Bucure?ti. 20 — Marisia, vol. IX.
