Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONTRIBUTE „ASTREI" 297 Dintre corespondenfii societätii románe$ti din Germania se deta$eazä cu deosebire L. V. Fischer, G. Bergner $i G. Weigand, care au manifestat un ,ata$ament viu pentru limba, literature §i poporul román. Corespondenta lui Ludwig Vinzenz Fischer, „literat din Erlau (Bavaria), cu „Asociafiunea" (1882) cuprinde cererea acestuia de a se trimite lista traducerilor de poezie romäneascä in limba germanä precum $i a carpi Romanische Dichtungen de S. Möckesch, in vederea completärii biografiilor poefilor romäni includi intr-o lucrare a sa, referitoare La traduceri de poezii $i legende románe$ti. Autorul mulfume$te totodatä §i pentru primirea a douä articole scrise de G. Barifiu in ziarul Observatorul, dar färä sä indice titlul lor. Simpatia fafä de románi s-а manifestat §i in donafiile fäcute „Astrei": Bilder aus Rumänien de Adelheit Bandau $i revista Magazin für Literatur des Auslandes din Leipzig, care insera traducerea in limba germanä de cätre L. V. Fischer a poeziei ,,De$teaptä-te románé" a lui A. Mure$ianu $i a báládéi Grui-Sánger de V. Aleesandri. Aceastä baladä va apare §i intr-un mic volum de traduceri din poezia romäneascä, a cärui prezentare graficä, de excepfie, se pare cä egaleazä valoarea traducerilor.45 Dintr-o corespondentä ulterioarä (1887) afläm cä „Astra" a räspuns negativ la ofertele liberäriilor Socecu & Co din Bucure^ti, Max Müller din Breslau, ca ?i ale lui Rudolf Bergner din acela$i ora§ german, de a se achizitiona cartea Rumänien de cätre membri ei, a$a cum se procedase anterior (1884) cu lucrarea Siebenbürgen. Comitetul „Asociatiunii“ gase un bun prestigiu intre romäni, cä eforturile financiare determinate de infiinfarea unei ?coli de fete nu-i permit ca attädatä sä comande un numär mare de exemplare, dar oferä sä intocmeascä о listä cu solici-45 Ibidem, doc. nr. 69, 372/1882; reg. nr. 62, p. 165 — proces-verbal din 4 aprilie 1882; p. 175 — proces-verbal din. 13 mai 1882; nr. 29, f. 28, 76 v., M. S. Möckesch Romanische Dichtungert, Hermannstadt, 1851; Adelhehit Bandau, Bilder aus Rumänien, Berlin, 1882; rev. Transilvania, Anul XIII, 1882, nr. 11—12, p. 95; nr. 23—24, p. 196; ziarul Observatorul, Anul IV, 1881, nr.,76, pp. 307—308; Anul V, Sibiu, 1882, nr. 39, p. 155. Bibliogralia. (Cärfi germane, a cäror aparifie Inalta ínvierea numelui románesc) Rumänische Dichtungen deutsch von Carmen Sylva, ibidem, nr. 33, p. 132; nr. 34; pp. 135—136; John Simu, invätätor, Literatura, ibidem, nr. 50, pp. 201—202. Traducätorul L. V. Fischer este bine conturat in cartea lui Walter Engel, Romanische Revue, Editura Facia, Timisoara, 1978, pp. 39—61, 97—118. Cu titlul Bilder aus Rumänien ne vom reintilni in 1901 si 1904, aparpnind de aceastä datä publicistului Maxim il informeazä pe cunoscutul etnograf german R. Bergner, care-si ei$ti- Wilhelm Schroff din Bucuresti, cunoscut pentru traducerile sale din M. Eminescu, Al. Vlahutä, В. $t. Delavrancea, V. A. Urechia, N. Gane, pentru dicponarele sale románo-germane ca si pentru manualele sale destinate invafärii limbii germane. Apnpndu-si privirea peste Carpafi, M. W. Schroff cerea „Asociapunii“ sä-i achiziponeze cartea, si totodatä, oferea traduceri din limba romänä in cea germanä. Vezi fd. „Astra“, doc. nr. 803/1901; rev. Transilvania, Anul XXXII, 1901, P.O., p. 201 — proces-verbal din 12 dec. 1901. Maximilian W. Schroff, Bilder aus Rumänien, Bukarest, vol. I, 1901.
