Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
290 DÓRIN GOJIA Revisfa Transilvania adnota lucrärile publicate in marile centre ale imperiului $i in special la Viena, care cuprindeau aspecte din viafa románilor sau care se ocupau exclusiv de románi. Recenzia In «Clubul sciintific» din Viena (1897) prezintä cititorilor revistei din Sibiu ideile mai importante din prelegerea lui R. F. Arnold asupra poezei populare epice a románilor finutä la clubul mentionat. Apare oarecum surprinzätor faptul cä, in prezentarea istoricä a poporului román in spatiul transilvan, omul de $tiin(a austriac sustine teória, pufin aplaudata in imperiu, dupá care in Transilvania au rámas suficienfi colonisti romani dupá retragerea oficiala. ín fapt avem de a face cu teória continuitátü románe$ti. De remarcat este cá, prin vocea lui R. F. Arnold, un asemenea punét de vedere istoriografiic venea sä tulbure dogmatismul tradifionalei gindiri istorice din imperiu, $i in special a céléi din Transilvania §i Ungaria, cu atit mai opozante románilor, cui cfít se referea mai múlt la cei din vestül Carpafilor. Nu este uitatä nie) limba romána, influenfatä de cea albanezä, bulgarä, greceascä $.a., dupá cum susfine autorul conferinfei. Dar este evidenfiat $i reversul acestui aspect: limba romána a influenfat la rindul ei $i limbile $i dialectele din jur, intre care $i dialectul sásé se §i limba ungurilor din Transilvania. Partea a doua a conferinfei are in vedere atit poezia culta románeasca, a cáréi dezvoltare s-ar datora idealului national de libertate, cit mai ales cea populará. Extraordinara bogäfie in genuri $i semnificafii, caracteristicá folclorului románesc, 1-au impresionat adinc pe cercetätorul austriac, care a impártit poezia populará epica a románilor in: „miticá", „novelisticá" ?i „istoricä“11. Pregnanite ni se par cele douä tendinfe §i anume: optiunea unor savanfi de prestigiu din imperiu pentru aprofundarea istoriei románilor intr-un spirit neconformist, fára interese §i prejudecäfi politice, $i, ceea ce este gräitor ín afara domeniului istoric, ridicarea culturii poporului román, atit de múlt disprefuite, la rangul de obiect de studiu ^tiinfific. О ischimbare ín mentalitatea unor cercetätori, chiar lentä era firesc sä aparä la Viena, cáréin cultura maghiarä ii era tributarä $i unde spiritul de maghiarizare nu avea acces. In articolul lui Anton Dochler, Die Volkskundemuseen im Südöstlichen Europa, recenzat de Oct. C. Täsläuanu in 1910, se dau ample informafii despre muzeul „Asociatiunii“ din Sibiu $i Muzeul de artä national ä din Bucure$ti. Muzeul „Astrei", despre care in articolul mentionat ne preciza cä ,,e un a$ezamint national al románilor, care indemnati de rezultatele obfinute de sa$i, lucreazä cu acelea$i mijloace“, expunea: unelte, obiecte de industrie casnicä, „cunoscutele lázi ale románilor", artizanat $i chiar „pirotehnicä"12. Dacä in 1910 publicatiile austriece acordau atentie prestigiosului muzeu románesc Infi inf at in 1905 de „Astra" la Sibiu, acest fapt se datoreazä atit eforturilor depuse de románi pentru infiintarea unui muzeu 11 F.a., ln «Clubul sciintific» din Viena, in rév. Transilvania, Anul XXVIII, 1897, nr. 1, pp. 23—24. 12 Oct. C. Täsläuanu, Muzeul Asociapunii, in rev. Transilvania, Anul XLI, 1970, nr. 3, pp. 136—137.
