Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

288

DÓRIN GOJIA

pondenitül .?i in legislate culturalä, fenomen püternic resimtit §i de románi. Daca frecventarea universitatii din Budapesta de catre románi se facea mai mnlt din rafiuni practice, Viena reprezenta singura perspectiva incurajatoare pe teritoriul imperiufui. Contactele politice acceptabile care s-au realizat aici, in special dupä 1900, s-au repercutat §i in domeniul nostru de interes, cu atit mai múlt icu idt in 1907, aläturi de másurile antirománe$ti preconizafe pe plan economic $i politic de guvernul maghiar, íritilnim $i pe cele din domeniul cultural. ,,Astra" insä§i a fost vizata pentru näzuinfele nationale exprimate in hainä culturalä2.

Preocuparea societätii sibiene pentru о unitate de vederi cu Academia Romána din Bucure$ti $i pentru о conlucrare cu institutiile din Románia, nu excludea, ci, dimpotrivä, impunea о colaborare icit mai eficace cu institutiile cele mai avansate pe plan $timtific $i cultural din cadrul imperiului. Intelectualitatea romaneascä din Transilvania era cunoscätoare a limbilor oficiale, maghiara §i germana, dar rezistenta ei in fata maghiarizárii fortate, precum §i dezideratul ei national, о obligau, in diiema culturalä Viena sau Budapeslta, sä vizeze capitala habsburgicä, care ii putea oferi alternativa necesarä in fata dificultätilor create de dualism. A$a se face icä romänii preferau sä se apropie de cultura vienezä, in timp ce sa$ii, prin originea lor, se orientau mai mult spre focarele de culturä germane, de$i pe plan politic ei nu aveau situafia defavoraibilä a romänilor.

Viena, prin institutiile administrative §i culturale, $i Cernäuti, prin Universitatea „Franz Joseph", se situau pe primele locuri in sistemul relatiilor culturale ale „Astrei" din imperiu. Mai reduse ca numär au fost legäturile cu persoane particulare.

Academia imperialä vienezä ocupä un loc central in relatiile „Astrei" imbogätind intre 1864—1895 tezaurul bibliotecii sibiene printr-un numär impresionant de publicatii §i cärfi; iatä citeva titluri-de publicafü trimise: Fontes rerum austriacmum, Archiv für Kunde Österreichischen Geschichtsquellen, Diplomataria et Acta, Sitzungsberichte der philosophisch-historischen Classe und der mathematisch — naturwissenschaftlichen Classe, Bericht über die von der K. K. Landwirtschafts-Gesellschaft veranstaltete land und fortwirtschaftliche Ausstellung zu Wien s.a.3.

2 Onisifor Ghibu, Un livre secret du Gouvernement Hongrois: les roumains de Hongrie et la nécéssité de les magyariscr, in Revue de Transylvanic, Cluj, Anul I, 1934, nr. 1, pp. 68—69; rev. Transilvania, Sibiu, Anul 65, 1934, nr. 3, p. 184.

3 Arhivele Statului Sibiu, iondul Astra (de acum inainte: Fd. Astra), registrul nr. 1, f. 76 V, 80; nr. 2, f. 15; nr. 3, f. 60 v„ 88; nr. 27, f. 1, 44; nr. 28, f. 1; nr. 29, f. 1—3, nr. 30, f. 1; nr. 56, f. 81 — proces-verbal din 6 sept. 1864, f. 81—proces-verbal din 7 ián. 1865; nr. 57, f. 15 — proces-verbal din 8 ián. 1867; f. 88 — proces-verbal din 8 iulie 1877; doc. nr. 199/1880; rev. Transilvania, Anul XX, 1889, nr. 9—10, p. 77 — proces-verbal din 17 aprilie 1889. Adele privitoare la urdirea §i íníiintarea Asociafiunii transilvane pentru literatura romána $i cultura poporului román, date ín tipar de insáfi Asociafiunea, Sibiu, in Tipográfia diecezana, 1862. Ministrul Anton von Schmerling a intervenit pe lingä Academia de $tiin(e din Viena, astfei cä asociatiei sibiene i-au fost donate publicatiile renumitei institupi vieneze. Vezi Protocolul adunärii generale a V-a a Asociafiunei transilvane pentru literatura romänä ?i cul-