Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
272 LAZÄR URECHE Dupä restituirea averilor gräniiceresti — prin rezolufia amintitä — reprezentantii fosfelor comune confiniare au intärit, printr-o nouä „invoire", deciziile luate in 1851 privind destinatia icüllturalä a fondurilor gräniceresti. Pentru ca aceastä destinafie „sä nu se altereze" in viitor, ei au íntocmit un Instrument fundafional, instituit cu putere juridica §i aprobat de impärat in 1871,13 care va sta la temelia organizärii institutiilor de invätämint din főstül district näsäudean. Prin Instrumentul fundationad se preciza, cu mai multä claritate, destinatia fondurilor gräniceresti ca ?i modul de administrare al acestora. Conform prevederilor sale, Fondul scolastic (noua denumire a Fondului de provente) a lost destinat sprijinirii $colilor din district, iar Fondul de stipendii (főstül Fond de mondire) pentru acordarea de burse $i ajutoare descendenfilor fostilor gräniceri14 ce urmau §coli „mai ínalte" §i „nu i-ar ajuta mijloacele proprii"15. Referitor la Fondul de stipendii, Instrumentul fundafional specifica faptul cä, in viitor, icapitalul acestuia „va rämine nealterat", stabilind, in acela$i timp, $i principale care vor sta la baza acordärii burselor, ca $i cuantumul acestora16. In fundamentarea acestor principii se pornea de la natura proprietarii comune asupra Fondului de stipendii, ca si de la necesitatea formarii de cadre specializate pentru diverse domenii de activitate, potrivit eu icerinfele dezvoltarii economice si spirituale ale districtului näsäudean. Conform acestor principii, bunsele si ajutoarele se puteau acorda, in limita locurilor disponibile, oricarui descendent gränicer care indeiplinea anumite condit ii: era bun la invafäturä, provenea dintr-o familie cu situatie materialä precarä si era sänätos. Bursele devenite vacante ise ocupau prin concurs si aprobau in adunarea generalä a Comitetului fondurilor scolare gräniiceresti (nőül organ administrativ al fondurilor gräniiceresti), prin „absoluta majoritate de voturi"17. Din cauza intrigilor administrafiei civile, cu toate incericärile Comitetului administrativ al fondurilor gräniceresti, in perioada 1851—1861 nu s-а putut acorda nici о bursä din fondul respectiv18. Acestei situatii 13 F.G.N., pach. CIX, dos. 3/A, f. 17. 14 Calitatea de descendent gränicer trebuia doveditä prin urmätoarele: a) cä e din pärinti gränicari (mama sau tata); b) cä e román ?i cä apartine unei confesiuni religioase de care „tineau fo?tii gräniceri*1; c) cä locuie?te pe teritoriul fostului regiment näsäudean sau cä posedä о suprafata de pämint egalä cu cel pupn Intinderea unei foste ,,mo?ii mici gräniceresti" (ibidem, f. 18). 15 V. Instrumentu iundationale pentru institutele de invetiamentu $i educafiune de in DistrictuI Näseudului ín Transilvania, Cluj, 1872, pp.8—11. 16 Instrumentul fundational preciza faptul cä bursele §i ajutoarele se vor acorda tinerilor care urmeazä institute de invätämint ce nu se gäsesc in Näsäud. De asemenea, el stabilea, ca stipendiu, 200 de florini v.a. pentru tinerii ce studiau la institutele de invätämint superior din Transilvania §i 400 de florini v.a. pentru cei ce studiau in afara Transilvaniei (ibidem, p. 35). 17 Ibidem, pp. 36—37. 18 Preluind gresit о informafie, Nicolae Albu afirmä cä (v. Istoria scolilor románesti din Transilvania intre 1800—1867, Ed. did. $i ped., Bucure?ti, 1971, p. 155) intre 1853—1856 au studiat, „sustinufi din fondurile gräniceresti", la Pedagogiumul din Praga urmätorii: Vasile Petri, Isac Nä$cutiu, Cosma Anca, Andrei Morariu ?i Teodor Rotariu, afirmatie care nu corespunde realitätii.
