Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

244 LIVIU MOLDOVAN, VIOREL GRAMA Transilvania cite 1—2 ducajU de о turmä de oi intrata sau ie$itä din tarä $i eite 10 parale de fiecare vitä, ca'l sau om. De asemenea §i be§liii in fiecare judef iuau cite 10 piastri de turmä.29 La 5 noiembrie 1817 marele logofät i-a comunicat lui Fleischhackl cä s-au luat mälsuri pentru stävilirea äbuzurilor §i i-a trimis in anexä cartea lui loan Garagea cätre ispravnici, zabefi ($efi de autoritäti) $i neferi (söldafi) pentru a puné capat äbuzurilor sävir$ite impotriva oie­rilor románi din Transiilvania. Rezultä din cele expuse mai sus cä, cu toatä vitregia vremurilor, situafia oierilor romäni din Transilvania pe timpul domniei lui loan Caragea era prosperä. Domnitorul loan Caragea, väzind cä transhumanta oierilor romäni din Transilvania nu numai cä aducea unele venituri importante vistie­­riei, dar constituta $i un bun prilej de schimburi comerciale, a incer­­cat, reu? ind in parte, sä reglemenlteze legal situatia oierilor, punind sta­­vi'lä numeroaselor abuzuri äle dregätorilor venali. La rindul lor oierii romäni din Transilvania, ou toate ?icanele ?i pagubele la care ,se ex­­puneau cu turmele $i vitele lor, n-au incetat a sträbate cu oile ?i vitele intinderea pämintului romänesc de amibele pärti ale versantului carpa­­tic. Pe lingä faptul cä transhumanta le crea posibilitäti de trai, aceasta a contribuit in mare mäsurä la consoilidarea con$tiintei de limbä comu­­nä, datini $i obiceiuri. Este neindoios cä transhumanta oierilor romäni ardeleni este о do­­vadä de netägäduit a continuitátü poporului román pe ambele ver­sante ale Carpatilor, continuitate marcätä de identitatea con$tiintei na­tionale, de neam, limbä, datini, origini ?i de facturä psihicä. Carpatii, departe de a constitui un obstäcoll, reprezenta о punte de legäturä per­­manentä, de natura sä sublinieze mai pregnant apartenenta la originea comunä a aceluia?i neam, transhumanta oierilor romäni din Transilva­nia in Tara RomäneaScä ?i Moldova fiind §i ea unul din factorii premer­­gätori ai unitätii nationale. DIE LAGE DER RUMÄNISCHEN SIEBENBüRGISCHEN SCHÄFER IN WALACHEI ZUR ZEIT DES FÜRSTEN IOAN CARAGEA (1812—1818) (Zusammenfassung) Die vorliegende Mitteilung stellt uns die Transhumanz aus den ältesten Zeiten der rumänischen Schafhirten aus den Grenzgebieten Sie­benbürgens vor. Diese Schafhirten wunderten jedes Jahr mit ihren Schaf- und Viehherden zur Überwinterung in die Moldau und Walachei, 29 Ibidem, p. 418. so Ibidem, pp. 421—422.

Next

/
Thumbnails
Contents