Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
Sumar
21 cializarea ?i profilarea, ridicarea gradului de mecanizare, cre?terea cantitStilor de ingrS?Sminte incorporate in sol, aplicarea cuceririlor $tiintei ?i tehnicii, sporirea pe aceastS cale a productiilor cerealiere ?i zootehnice au dus, an de an, la obfinerea in cincinalul pe care-1 parcurgem a celor mai mari recolte din istoria judetului. In consens cu scopul suprem al politicii partidului nostru, s-а asigurat ridicarea continua a nivelului de trai material ?i spiritual al oamenilor muncii. Cre?terea nivelului de trai al celor ce muncesc este oglinditS ?i prin crearea unor conditii de locuit tot mai bűne, mai confortabile. Ín ultimii 17 ani au fost date in folosinfS in municipiile, orakele ?i intr-o serie de comune ale judetului nostru 37 000 apartamente, construite din fondurile statului ?i din fondurile populafiei cu ajutorul statului, iar din fondurile proprii ale populafiei s-au construit peste 35 600 locuinfe női. Numai in cei trei ani al actualului cineinal au fost date in folosintä peste 8 500 apartamente, lor adSugindu-li-se aproape 3 000 locuri in caminele de nefamili?ti. Tot ca о expresie a cre?terii veniturilor oamenilor muncii din judeful nostru este ?i volumul sporit al desfacerii de mSrfuri cu amSnuntul cätre populate prin reteaua in continue cre?tere a comerjului socialist, cu unitäfi tot mai moderne, volumul desfacerilor atingind in anul 1978 nivelul de 5,2 miliarde lei, preväzindu-se о cre$tere de pina la 5,6 miliarde lei in 1980. Minunatele succese inscrise in viafa social-economicä a judefului, ca $i a intregii fari, se reflects ?i in domeniul imbunätätirii stärii sänätätii populatiei de la ora$e $i sate. Veche vaträ de culturä $i civilizatie, judeful Mure?, in anii vietii noi s-а ridicat ре о treaptä superioarä ?i sub acest aspect. lntr-un timp extrem de scurt, reteaua ?colarä a judetului s-а dezvoltat ?i diversificat in strinsä concordantä cu necesitätile pregätirii ?i formärii cadrelor pentru toate sectoarele viefii social-economice, refleetind compozitia nationals a judetului, invätSmintul fiind astfei structurat incit asigurS posibilitSti egale de instructie ?i educafie in limba maternS intregii populatii, fSrS deosebire de nationalitate. In re?edinta judetului nostru, care a devenit centru universitär in anii de dupS eliberare, functioneazS in prezent 3 institute de invStSmint superior, numSrind in anul universitär 1978—1979 peste 2 500 de studenti. Intreaga activitate culturalS desfS?uratS ín marea salbS a a?ezSmintelor de culturS ?i artS, in institutele de cercetare, activitatea ziarelor, a revistelor „Vatra“, ,,Üj Élet" §i „Igaz Szó", a Studioului teritorial de radio servesc afirmärii multilaterale a tuturor celor ce muncesc, dSltuind profilul ?i personalitatea spirituals ?i moral-politicS a celor ce dau noi contururi realizSrilor orinduirii noastre. Profundele transformSri economico-sociale petrecute in judeful nostru sint un exemplu elocvent a modului in care s-а aplicat politica
