Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCOALA DIN REG. MURESULU I SUPERIOR 221 aoesta mi peste mult este nevoit a päräsi locatilatea, intilnindu-1 invafator apoi in alte localitäfi din judet; la Voivodeni, Meritor, Curghiu etc. La Tirgu Mure?, a?a cum am mai amintit, о scoalä románeasca s-a deschis ineä la 1752, fiind dintre primele pe judet. Despre aceastä scoalä documentele mai dau vesti si la 1768, cind dascä l ul de aici este invitat ,,a inväta copiii sä serie si sä citeascä". De$i vaduvifi de scoala trivialä proiectatä, tirgumuresenii nu se lasä sL la 1785, isi redeschid cu destule sacrificii materiale о altä scoalä si angajeazä invätätor pe Torna Diticas. Dupä plecarea lui Dumifru Pop de la Reghin, $irul daisicälilor nu se mai cunoai$te pinä la 1812, cind intilnim ca dascäl pe Gabriel Matei, care, pe lingä funefia de preot, exercitä si pe aceea de dascäl, dind un deosebit préstigiu scolii din aceastä localitate. Mai tirziu, la 1836 se construieste un nou local de scoalä de cätre mecenatul reghinean §erban Lupu, care se considerä si presedinte al scolii. E de mentionat faptul cä in preajma lui 1848, scoala functiona cu trei dascäld: Gabriel Matei, Izidor Singerean si Nicolae Moldovan. Dascälul Izidor Síngerean, nepot al lui $erban Lupu, a participat aictiv la revolufia din 1848/49 fiind tribün in legiunea lui Constantin Romanu-Vivu si s-а refugiat in Tara Romäneascä atunci cind trupele lui Bem au ocupat Transilvania. Dupä infrmgerea revolufiei maghiare se reintoarce la Reghin, dar dupä pufin timp este Jmläturat din post datoritä atitudinii sale necolegiale $i violente. Impotriva acestui fapt protesteazä unchiul säu, Serban Lupu, din reefflämatia cäruia afläm cä localul de scoalä construit de el In 1836 a cois'tät 6 000 fl. si cä pentiru bunul me'rs al invätämintului a spi'ijinit bäneste scolüe din Jabenifa, Alunis $i altele. La moartea sa lasä scolii din Reghin о funda fie de 1 000 fl.32 Vrednic de semnalat e faptul cä scoala confesionalä reformatä din Reghin Sat, a luat fiintä la 1725, avind ca dascäl pe Farczádi László.33 Actiunea de etatizare a invát&mintului din Transilvania incepe in anul 1781, cind functiona ca inspector general scol'ar Mártonfi Iosif, care isi extrude sfera de activitate si asupra scoiliilor confesionale ortodoxé, an cind se porneste о aefiune de modernizare a scolii. ln anul urmätor se recomandä introducerea clasei a 4-a la scolile modernizate. Aceastä mäsurä a fost aplicatä mai íntíi la scolile germane din Reghin, Teaca, Petelea, apói s-а exitins si la scolile maghiare din Cälugäreni, Archiud, Sinpaul, Beu, Ernei, Hodo$a, Cäluseri, Matrici, $inlcai, Troifa, Sovata, Fintinele, toate scoli ale confesiunii romano-catolice. Dupä patru ani, la 1786 s-а aplicat apói si la scolile din Nazna, $ilea Nirajului, Eremitu si Simbrias, ca $i la scolile románesti din Suseni, Alunis si Riciu.34 Pentru о mai precisä orientare asupra ínvatamíntului $i scolii románesti din vechiul Scaun al Muresului, vom aminti cä in 1778 se efec-32 Pantelimon Ioanitoiu, Monográfia scolii románesti din Reghin. (manuseris). 33 Kosztén Péter, A magyar régem múltja és a református egyház története, Tirgu Műre?, 1936, p. 21. 3,1 Lucia Protopopescu, op. c/í. pp. 58—60.
