Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
216 AUREL HOLIRCA De menfionait cä, Ja aceaistä data erau introduse pentru evidenja elevi'lor un fei de cataloage in care se consemnau: free venta, purtarea, priceperea, virsta, numele pärintilor $i alte date personale. Datoritä acestui isicäzut numär de $coli, G. Barifra semnala cä pinä la 1848 numärul total al $tiutorilor de carte in intreaga Transilvanie nu depäsea cifra de 10 000. In 1784 Iosif al II-lea dispune infiintarea „pentru nafiunea valaha" a 12 ?coIi triviale21. In aria de care ne oeupäm au fost deschise frei asemenea $coli: la Reghin, Mila? ?i Monor. Aici erau instmifi tineri de pe valea Mure$ului §i Cimipie, care dupä terminarea studülor plecau la Blaj pentru a depune examenul ?i apói erau n um ifi mvatatori. Daca scol'ile de la Reghitn $i Mila? nu au dat rezultatele scontate, cea din Monor a desfá?urat о exceptionala activitate, cäci de aici au ie.?it о serie die dascäili ?i preofi care au fost adevärafi fädlieri in satele de pe Mure?, Cimpie ?i ín célé gränieere?ti din judeful Bistrifa-Näsäud, unde i?i fäceau apostolaiul. De aici a pleca't Gh. Bejan la studii la Praga, iar la intoaroere e numit organizatorul ?i indrumätorul ?colilor din finutul gränioeresc, in perimetrul cärora intrau ?i localiiätile Ru$ii Munfi, Moräreni ?i Säcalu de Pädure, localitäfi a cäror ?coli le indxumä ?i reorganizeazä.22 La 22 iunie 1784, ínaltul guberniu cu scriisoarea nr. 4018, in?tiinfeazä pe episcopal loan Bob, aistfel: „Monarhul íngrijorat de soarta acestui pop or a decis a imbunätäti §i largi §colile normale, iar pentru ginta valaha a bmevoit cu indiurare a decide, ca sä se mfiinteze 12 §coli primäre triviale, pentru a cäror sustinere a aplacidat [aprobat] cu mare bunävointä 600 fl; to tódat ä Majestatea sa a poruncit, conform decretului säu imperial din 6 august a anului trecut, ca episcopal sä numeascä acele comune in care au a se infiinfa acélé 12 ?coli ?i apói sä faeä raport cätre ас est guberniu, iar salarul pentru fiecare docente de la aceste ?coli, sä se pläteascä ineepind de la 1 nov. 1784, cite 50 fi. din fondul ?colilor nationalle“. Cä aceste ?coli mai funofionau ?i in anul urmätor, reiese din raportul lui Gh. $incai cätre tezaurariatu! färb din Sibiu, in care aräta cä in urma mfiintärii in anul trecut a celor 12 ?coli triviale, s-а dispus ca daseälii de Ja aceste $eoli sä ridice salarul de 50 fl. de la casa din Sibiu. Dar cum Sibiul e prea departe, cere sä se aprobe dascäJilor din Reghin ?i Mila? а-l ridica de Ja Casa Publicä din Bistrifa. Intervenfia episeopului Ignafie Darabant ?i a lui loan Molnar- Piuairu ca numärul acestor ?coli sä fie mai ridicat, nu a fost luatä in consideratie de guberniu. ln aceastä epoeä in care ?colile romäne?ti incep sä cunoascä о dezvoltare din ce ín ее mai frumoasä, multi tineri din satele ardelene aleargä la scolile din Blaj ?i Sibiu. La 1790 intilnim la §coala infiinfatä la Sibiu de Dem. Eußtatievici, pe loader PopoVici din $ardu Nira-21 Andrei $aguna, Istoria bisericcascä, vol. II, pp. 212—213, Sibiu; Vezi $i Gh. Sima $coala Románeascá din Transilvania Ungaria, Bucure$ti, 1916, p. 16. 22 G. Baripu, Studii $i Articolc. Ed. Asociapei, Sibiu, 1912, pp. 150—151.
