Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

$COALA DIN REG. MURE$ULUI SUPERIOR

211

Prin completärile legiferärii anterioare ,,Ratio educationis (1777) $i „Norma regia" (1781 )5, se admitea ?i nationalitafilor din Transilvania dreptul de a deschide gimnazii, fapt care atrage dupä sine deschiderea de astfel de $coli pentru románi la Oradea, Belus, Arad (preparandie), Sinnicolaul Mare ($coalä agricola).

Mai tirziu, la inceputul secolului al XIX-lea (1806) prin „Nova Ratio Educationis Publicae", se aduc noi modificari structuri! ?colii, fixindu-se urmätoarele tipuri: ?coalä primarä, §coala gramaticalä cu 3 da.se, gimnaziu cu 5 clase (humaniorele), liceul cu 7 clase, academia cu 2 ani, universitatea cu 5 ani.6

In aceastä perioadä de ascensiune a burgheziei, $coala incepe a cunoaste о epocä de progres, aceasta datoritä mai ales faptului, cä economia capitalistä avea tot mai multa nevoie de oameni pregatifi, fapt care impune deschiderea de noi localuri de ?coaIä in care sä se formeze cadrele de care economia avea nevoie. Nobilimea insä nu privea deloc cu ochi buni instruirea fiilor de iobagi, con?tienta cä emanciparea prin culturä, inseamnä sfir?itul exploatärii. De aceea pe bunä dreptate seria D. Tichindeal: „Multi dinire boieri se impotrivesc [deschiderii de scoli], cäci lor le e bine cä ei sint invatafi, ?i prin рт ostia säracilor mult ci?tigä"7.

Concomitent cu aefiunea deschiderii de ?соП, se inregistreazä $i о febrilä activitate culturalä, indeosebi in domeniul lingvistic, istoric $i literar, izbind astfel in temeüile ?ubrede ale feudalismului. Se pun bazele asociatiilor culturaJe cum au fost: „Societatea filozoficä a neamului romänesc", infiintatä la 1795 de cätre loan Molnar-Piuariu ori „Societatea pentru dezvoltarea limbii maghiare", infiintatä lia Tirgu Mure? de scriitorul Aranka György8. Se ivesc infiripäri de formafiuni teatrale, iau fiintä о serie de biblioteci la Tirgu Mure?, Alba Iulia, Sibiu, Cluj $i in alte centre. l?i face aparitia presa, care ?i ea militeazä pentru deschiderea de ?coli ?i ridicarea prin culturä a poporului.

Cu о deosebitä vigoare i?i desfä?oarä activitatea pionierii $colii ardelene: Gh. $inicai, Petru Maior, S. M. Ólain, I. Budai Déleanu. Ace?-5 Dupä „Ratio educationis" (1770—1779), invätämintul a fost organizat astfel:

a. scoala trivialá, cu 1—2 inväfätori, obligatorie atit la sate cit ?i la oraje (scoala elementarä), cu о instruefie scolarä relativa (1—2 ani).

b. scoala capitalä centralä, cu ceva superioarä celei triviale. Durata 3 ani, pregätind elevii pentru gimnaziu.

c. scoala normalä capitalä, eite una de fiecare provincie. Avea 4—5 invätätori si о duratä de 4—8 ani, in functie de progresul elevilor la invätäturä. (Kiss Áron, A magyar népiskola története, Budapesté, 1881, vol. I, p. 22).

6 Nicolae Albu, Istoria inväjämintului romänesc din Transilvania, vol. II, 1800—1867, p. 16. Ed. Didacticä ?i Pedagogics, Bucure?ti, 1971.

7 Nicolae Popeanga, E. Gävänescu, V. Jircovnicu: Preparandia din Arad, Ed. Didacticä ?i Pedagogicá, Bucuresti, 1974, p. 14.

8 Aranka György (1737—1817), fiú al episcopului reformat cu acela?i nume, originär din Corunca, judeful Mure?. A fäcut studii strälucite la Tirgu Mure? ?i Aiud. A ocupat funcfia de pre?edinte al „Tablei rege?ti" din Tirgu Mure?, ?i a debutat in literature cu poezie, pe care apói a abandonat-o, indreptindu-se spre lingvisticá. A fost un pasionat colecfionar de manuserise vechi, care apói au ajuns la Muzeul national din Budapesta. (Révai Nagy Lexikona, Budapesta, 1911, pp. 796—797).

14’