Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JARANILOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820) 199 site pentru consume! mem'brilor familiilor. De?i oarnea obfinutä din consumarea ghinzii primea un gust aparte, mai putin deiicios decit cea rezultatä din hränirea cu porumb, trimiterea rimatorilor la pä$unatul ei era färä indoialä rentabilä. A$a se explicä de ce sätenii se sträduiau sä-?i apere dreptul de folosire liberä a ghindei, acolo unde il aveau. Tot astfei ise explicä pentru ce färanii, fie ei liberi, fie dependenti, fäceaiu eforturi sä pläteascä taxele ее li se pretindeau pentru porcii trimi?i in pädurile alodiale sau in cele scäunale. ln alfarä de lemne $i de ghindä, pädurile ofereau familiilor färäne?ti §i alte avantaje. De pildä, le puneau la dispozifie: mere ?i pere pädurefe pentru ofet, mure, afine, mäce?e, ciuperci, ehimin, melci etc. Täranii illiberi aveau acces ?i la pästrävii din piraiele §i riurile ce curgeau printre päduri in hotarele comunelor lor. Ei dispuneau §i de libertätea de a vina mistrefi, ur?i ?i alte animale sälbatice. ln schimb, pentru iobagi ?i jeieri pescuitul §i vinatul nu era posibil decit in mäsura in care era admis de proprietarii feudali, deoarece acentia le transformuserä de-а lungu! evului mediu in drepturi regaüene sau in monopoluri senioriale, aläturi de circiumärit, morärit etc. Printre comunele unde sätenii au scos in evidenfä indeosebi importanfa merelor §i perelor pädurefe pentru obfinerea ofetului pot fi amintite: Adrianu Mio, Deda, Eremitu, Fintinele, Ghindari, Mureni, Mihai Viteazu, Rigmani, $äu?a (scaunul Mure?), Singiorgiu de Pädure ?i Sinsimion. Sugestivä in aceastä privinfä este urmätoarea sublimere fäcutä de iobagii din Mureni la 1820: „Pooni pädureЦ sint in hotaru! nostru, ?i cind dä Dumnezeu poame, putem face ofet din bel?ug pentru casele noastre"92. ln acela?i an, cei din Rigmani. adiaugäj in1 plus cä un ,,mod de a face rost de bani la női este negoful cu fructe sälbatice ?i de casä, precum ?i cu otetul“93. Analiza posesiunilor ob?te?ti trecute pinä acum in revistä demonstreazä cä toate satisfäceau cu precädere interese individuale ale familiilor färäne^ti, fie cä eie deserveau pä?unatul ?i adäpatu! animalelor, fie cä asigurau gospodäriile färäne^ti cu lemne de foc §i de constructii, cu tre9tie ipentru acoperi?ul caselor ?i acareturilor, cu ghindä pentru ingrä?atul porcilor, cu mere ?i pere pädurefe pentru ofet ?.a.m.d. Doar in citeva localitäfi, unde existau surplusuri de pä?uni ori ape de care aveau nevoie coleetivitätile säte?ti invecinate eie puteau contribui la completarea bugetelor comunale94 95. Posesiunilor ob?te?ti care satisfäceau cu precädere interese individuale ale goispodäriilor täräne?ti И se adäugau alte citeva ce permiteau in primul rind obfinerea unor pröfituri de cätre coleetivitätile säte$ti. Intre acestea din urmä mai freevent sint mentionate, in conscrip-92 Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond Alba de Sus, dosar cu actele nearanjate ale conscripjiei czirákyene efectuatä in satele comitatului Alba de Sus. 93 Arh. Stat. Tg. Mure$, fond conscriptii urbariale, dosar 339. 94 L. Botezan, Posesiunile ob$te$ti ale iobagilor din Transylvania in perioada 1785—1820 (I), in A.I.I.A., Cluj-Napoca XVIII, 1975, p. 137. 95 Idem, Posesiuni ob$te$ti ale iobagilor din Transilvania in perioada 1785—1820 (II), in Apulum, XIV, 1974, p. 269.
