Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MU RE 5 (1785—1820)183 dependenti din scaunul Mure? le dädea posibilitatea de a-?i intretine oile, vifeii, juncile ?i juncanii pe timpul verii cu cheltuieli suportabile. Dar in comitate sumele de báni platite pentru procurarea ima?ului de care aveau nevoie comunele deficitare grevau bugetele säräcäcioase ale gospodäriilor iobäge?ti. Necesarul de pä?une procurat ín acest mod ajuta totu?i täranii dependenti pe de о parte sä evite ruperea unei parti din pämintul arabil pentru a fi destinat pä?unatului, iar pe de alta parte sä economiseascä furajele pe timpul verii, care erau atit de necesare de-а lunguil iernii. Pa?unile ob?te?ti erau accesibile deopotrivä gospodäriilor de färani liberi ?i dependenti in satele 'scaunelor Mure? ?i Sighi?oara, iar in cele din comitate atit iobagilor, oit ?i jelerilor urbariali, deoarece impreunä participau la suportarea sarcinilor comune privind: achitarea impozitelor,- prestarea corvezilor la intretinerea drumurilor ?i podurilor; asigurarea cotei de cereale, ilemne ?i furaje pentru intretinerea armatei austriece, precum ?i a dregätorilor comitatensi. Numai jelerii curiali ?i alodiali nu aveau acces la pa?unile ob?te?ti, intrucit nu contribuiau la indeplinirea sarcinilor comune. Aceste douä categorii de jeleri reprezentau insä о minoritate neglijabilä in ansamblul täxänimii dependente. Accesul jelerilor urbariali Ha pä?unea comunä explicä de ce in cazul multora din ei conscriptiile initiate de stäpinii feudali consemneazä animale märunte, chiar dacä nu posedau decit lacui de casä ?i de grädinä din interiorul vetrei satelor. ln cazul gospodäriilor iobäge?ti numärul animalelor ce puteau fi crescute era fiire?te mal mare. Intre acestea un rol primordial il jucau boii ?i vaciile, dar nu erau lipsite de importantä niici oile, dupä cum i?i aveau insemnätatea lor ?i poreii. Posibilitätile mai largi ale täranilor secui din zona muntoasä a scaunului Mure? ?i cele ale iobagilor romäni din Muntii Cälimanului de a intretine indeosebi ovine ?i bovine datoritä pä?unilor ?i finafelor intinse explicä de ce aici icre?terea animalelor continua sä constituie una din ocupatiile lor de bazä, la fei ca ?i in evul mediu. Cre?terea animalelor mari ?i mici continua sä aibä ?i acum о importanfä hotäritoare, atit pentru gospodäriile iobagilor ?i jelerilor, cit ?i pentru cele ale täranilor liberi, deoarece le asigurau: principala fortä de tractiune; lina ?i pieiile pentru incältäminte ?i imbräcäminte; completarea hranei cu lapte, ca?, brinzä ?i carne; procurarea unei bune pärti a sumelor bäne?ti de care aveau nevoie pentru achitarea impozitelor cätre stat, comitat ?i comunä, intrucit animalele ?i produsele animaliore se comercializau mai u?or pe piafä decit cerealele. Tinind cont de foloasele pe care täranii liberi ?i dependenti le aveau de pe urma animalelor, apare explicabilä grija deosebitä pe care ei о aeordau asigurärii necesamlui de pä?une de propriile hotare, iar cind acest luem nu era posibil in cele ale comunelor invecinate sau in munti. Pentru ca ima?urile sä poatä fi valorificate cu maxima eficientä, sätenii s-au sträduit sä le croiascä ?i sä le menfinä in acele pärfi ale hotarelor satelor lor, care se gäseau in apropierea unor ape curgätoare sau stätätoare. Importanta pe care о prezentau pentru adä-
