Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
176 LIVIU BOTEZAN site individual; pe de altä parte, ре ра?шн, päduri, ape curgätoare sau stätätoare, izvoare de apä isäralä, tre:stii?uri etc., care aparfineau comunitätilor säte?ti $i satisifäceau interese ob$te§ti. Intre täranii liberi $i cei dependenti exista totu$i о deosebire esentialä. Primii aveau dreptul de proprietate deplinä atit asupra intravilanelor ?i extravilaneior individuale, eit §i asupra averii coleotive. ln schimb täranii dependenti nu dispuneau de dreptul de proprietate, ci numai de cel de posesiune ori folosinfä, fie cä era vorba de locul de casä $i de grädinä, de päminturide arätoare ?i de finafele care älcatuiau impreunä sesia iobägeascä propriu-zisä, fie de partea de hotar intrebuintatä in comun. Peste dreptul de posesiune al iobagilor $i jelerilor se suprapunea cel de proprietate ail stäpinilor feudaii, numifi de aceea domni de pämint. Aceastä suprapunere a determinat esenta relafiilor de produefie feudale ?i anume raporturi de la proprietari ori exploatatori la posesori sau exploatafi. Trebuie precizat insä cä in cazul satelor din soaunul Mure$, unde täranii dependenti conviefuiau cu cei liberi, aveau acces $i unii ?i alfii ila pärtile de hotar ce constituiau avere obsteascä §i in primul rind la pä$uni. Pä$unile ob$te$ti au fost consemnate in toate comunele de pe actualul teritoriu al judefu'lui Mure?, atit cu ocazia conscriptiei inifiatä dei Iosif al II-lea ín 1785, eit ?i cu prilejul oelei din 1820, denumitä cziräkyanä, dupä numele conisiliemlui Curfii imperiale, Cziräky, care a inifiat-о. Din declarative reprezentantüor täxanilor, cu ajutorul cärora s-au efectuat aceste douä conscripfii oficiale, rezultä cä unele localitäfi dispuneau de pas-uni inidesitulätoare, pe cind altele le aveau insuficiente. Din prima categoric mai avantajate erau acelea in cazul cärora locuitorii aveau posibilitatea nu numai de a create tot felül de animale mpri si mid, dar $i de a primi pe íntinsele lor pä?uni vite si oi la „várat" din satele vecine, contra unor taxe bäne?ti, ce completau visteria comunalä. Din aceastä categorie fäceau parte comune relativ putine, printre care pot fi amintite: $ilea Nirajului, Petrilaca de Mure? (de lingä Reghin), Hirfäu, Eremitu, Singiorgiu de Pädure, Bozia?, Sincraiu de Mures si Riciu de Cimpie. De pildä, iobagii din Hirtau relateazä in acest sens urmätoarele, cu prilejul conscriptiei iozefiniste: ,,Pä$uni pentru vite existä din bel?ug atitea, inert nu trebuie sä ducem vitele pe hotarele vecine, ci locuitorii din comunele invecinate isi pasc marhele pe hotarul nostru“4. О conscriptie particularä efectuatä in 1795 in Riciu reilevä cä locuitorii de aid aveau defäleat un „oontinit" pe care se puteau hräni in vremea lucrului de varä 400 de boi de jug5. Cu ocazia conscriptiei czirákyene cei din Riciu s-au referit de asemenea la päsunea intinsä, din care au rezervat о parte pentru principalele animale de traefiune6. Tot cu acea ocazie sätenii din Bozia? (azi cartier 4 L. Moldovan, I. Pop, Conscripfü urbariale mure$ene din anul 1785 (II), In. Marisia, VI, 1976, p. 191. 5 Arhiva istoricä a Bibliotecii Filialei Academiei R.S.R. din Cluj-Napoca, fondul Urbaria et Conscriptiones (in continuare, prescurtat: Arh. Fil. Acad. R.S.R. Cluj-Napoca, fondul U et C), fascicola I/nr. 9, filele 493 ?i 597. 6 Arhivele de Stat ale R. P. Ungare din Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in Riciu.
