Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
166 IO AN RANCA Artimon Pop Samuil le promisese celor се-l urmau cä la intrarea in Cetatea Bälgradului (Alba Iulia) ii va pune in rind ca pe cätane, cu bitele pe uimäir „in loc de puscä, $i a$a va intra cu ei. Drept räsplatä täranii" ... fägaduirä sä-1 find pe viafä popä in sat62. Personalitate influents in zona, protopopul Artimon Pop Samuil, scrisese $i satelor vecine, Dates, Iclandu Mie (azi Iclänzel) Iclandu Mare $i Oarba, care-1 urmarä spre Alba Iulia, iar iobagii romäni $i unguri din Iernut, Deag ?i Petri'laca fäourä sfat cu cei mai avansati. Tot la aoeastä amplä miscare spre Alba Iulia se referä §i Nagyári Alexa, solgäbiräul plä?ii Bogata, afirmind cä venind la el i-au arätat chiar о scrisoare adusä de acolo. Sub influenta acestor sate se adunä Si celelalte $i pleacä intracolo in fiecare orä. In imprejiurimi, peste tot, poporul era intr-o mare tulburare, nemaivoind sä slujeascä stäpinilor, iar despre starea actualä a lucrurilor se mirä atit domnii de pämint, nobi'lii §i preotii.63 Satele Socol $i Cozma, situate mai spre nord-vest, scriind prin preotii lor, intreabä dacä ü se vor da päminturi in proprietate in cazul cind vor deveni gränieeri? Mi^carea celor din Pintic, din districtul Bistritei, a fäcut mare vilvä, stirnind justificate temeri din partea autoritätilor. Ea s-а prelungit ín timp pina in zilele rascoalei propriu-zise. La Pintic, auzindu-se despre conscriptia militarä, iobagii se adunä la casa popii Vasile, unde au hotärit sä trimitä la Alba Iulia, succesiv pe Vasile Luca, apói pe judele satului Stefan Bucur.64 Satele din sud-vestül Transilvaniei s-au pus de aseme ne a in mi?care, centrul de actiune dovedindu-se a fi All>ei$tiuil ?i Boiut. Demersurile fäcute de iobägimea din aceastä parte au fast puse in evidenjä abia dupä stingerea räscoalei lui Horea, cind s-au intreprins audieri $i anchete in toate satele spre a se elucida cauzele acesteia. Potrivit unei asemenea audieri, la Voldorf (azi Väleni), sätenii s-au adunat $i dind mina cu judele sätese s-au exprimat cä $i ei vor sä devinä cätane $1 sä trimitä delegati la Alba Iulia. Popa Radu Neago?, preotit in Bucure?ti, preoit auxiliar in Voldorf, prin starea lui economicä apropiat päturilor särace nu trädeazä, in auditoriul ce i s-а fäcut, demersurile din varé si nici pe initiatorii lor. Pentru a afla adevärata fafä a lucrurilor, Tabla continuä a comitatului nou infiinfat, cu resedinta la Fägäras, citeazä aici pe ceilalti doi preoti din sat popa Nicodim $i popa Samoilä, spre a fi audiati. Cu prilejul anchetei ce a avut loc, la 10 ianuarie 1785, acestia se desolidarizeazä de mi sea rea (äranilor, ei insidi fiind mai instäriti si- deci, mai pufin interesati ín reusita miscärii. Rezultä cä in sat agitatia a continuat si dupä ce solgobiräul Donáth a publicat sistarea conscriptiei. Mergind spre bisericä si trebuind sä treaeä printre faranii adunati in mijlocul satului, acestia au cerut lui popa Samoilä sä dea mina cu ei, ceea ce ar fi insemnat in obiceiul tim-62 Ibidem, p. 234. 63 Ibidem, p. 235. 64 Ibidem.
