Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONSCRIPTIA M1LITARÁ DIN VARA ANULUI 1784 157 Tabla continuä cit $i de comunitatea satului neindreptätit, fiindcá rezulta cä acestai, ca for coímpetent, a emis petentia nr. 5922 din 5 iulie 1784,7 care dispunea probabil о cercetare impartialá la fata locului pe baza audierii ambelor parti aílate ín conflict.8 Este cunoscut faptul cä ín 1765 iobagii sa$i din oele 13 sate de pe Timave, ín majoritate de pe domeniul aceluia$i conite Bethlen Pál, cärora li s-au aläturat §i iobagii románi din imprejurimi, s-au ridicat impreunä impotriva slujbei de patru zile pe säptäminä impusä de stäpinul feudal, declarind cä nu vor sä presteze decit douä. Miscarea era pe cale sä se extindä, multi iobagi impotrivindu-se pe fafä, iar alfii pregätindu-se sä nävä'leascä asupra curtilor nobiliare. Consiliuil gubernial, insumi pre$edintele acestuia, generálul Andrei Hadik, temindu-se cä miscarea s-ar putea transforma intr-un ,,bellum rusticum“ a trimis trupe in satele Ormenis, Lasläu Romänesc (Mare), Lasläu Säsesc (Mic), Ceuas, Lepindea. Sub presiunea acestora iobagii au fost siliti sä continue prestarea slujbei de patru zile säptäminal cu brätele sau trei cu vitele.9 La audiere, administratorul domeniului, ca reprezentant al stäpinului aoestuia, redä situatia creatä in sat, in primävarä, cind iobagii „... din ordinul impäratului nu vor sä lucreze, au päräsit lucrul din proprie initiativä mergind acasa, apoi au declarat cä din puterea lor nu mai lucreazä mai mult de douä zile pe säptäminä cu vitele $i cu brätele ...". Nu cunoastem un ordin al impäratului in acest sens, dar este cunoscut cä ultima reglementare a slujbei domnesti, limitarea preväzutä in „Certa puncta"10 din anul 1769, s-а pus in aplicare diferentiat, mai ales dupä bunul piac al stäpinului de pämint. Ordinul iimpäratului la care se referä iobagii in räspunsul lor este totu$i zvonul ее circula, tot mai intens, incä de ipe la inceputul anului 1784, in legäturä cu conscrierea militarä ?i cu abolirea slujbelor.11 Potrivit conscriptiei din anul ulterior räscoalei lui Horea 178512, satui Lasläu Mic, urbariu, din spusele jurafilor nu avea, iobagii fidnd supu$i domnului de pämint din tatä in fiu. Intreaga comunitate iobägeascä era pe mo?ia unui singur stäpin, comitele Bethlen Pál din Bahnen. Satui se compunea din 57 de iobagi pe 57 de sesii; mai erau in sat opt jeleri §i dói slujitori care erau obligati la slujbä in muncä, ín natura ?i la daturi (danii). Fiecare iobng slujea, dacä avea patra vite sau ín asociere, cel ce avea numai douä, cu altul, patru zile säptäminal. Dacä n-avea vite, cu brätele slujea douä zile. Jelerii cu patru vite sau in asociere slujeau douä zile iar cu brätele una. Atit iobagii cit §i jelerii dädeau la Sinmärtin (ziua sf. Märtin), potrivit obiceiului din säsime, must in valoare de 1 florin, apoi un pui de Cräciun, zeoe ouä, femeile lor torceau de asemenea stäpinei 3—4 funti de cinepä sau dijmä in 7 Ibidem. 8 Ibidem. 9 Istorfa Romäniei, Ed. Acad. R.P.R., vol. III, p. 423. 10 Ibidem, p. 745. 11 D. Prodan, Räscoala lui Horea, vol. I, pp. 214—216. 12 Arh. Stat. Tg. Mures, Col. do conscripti).
