Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
138 VASILE STANCA Dimpotrivä, románii eu fost cei ce au asimilat populapi §i popoare cu care au convietuii, datorita superioritatii lor numerice totdeauna $i peste tot, datorita rezistentei substratului $i stratului din care a derivat sinteza etno-demograficä romäneascä, datorita superior it ät i i 'sale cultural-spirituaie —, toate acestea insemnind putere de asimilare. „Trebuie sä spunem daschis — arata főváráéul Nicolae Ceau$escu — cä civilizatiile existente pe aceste meleaguri $i-au pus amprenta $i pe existenta pop о aretor migratoare care s-au stabilit aid, pe dezvoltarea nationalitätilor conlocuitoare. Este un lucru cunoscut cä aceste popoare n-au adus о civilizatie superioarä, ci, dimpotrivä, au gäsit aici о civilizatie avansatä, pe care ?i-au insu$it-o, aceasta constituind un factor primordial in dezvoltarea tor, in ridicarea lor pe о treaptä socialä mai inältä".1 Reliefül insu?i al teritoriului íoeuit de románt a favorizat mentinerea §i consolidarea unitätii poporului román prin armonie §i unitate in diversitate. Din culmile Carpatilor — adeväratä coloanä vertebralä a reliefului tärii — coboarä pe ambele versante ape insotite de druinuri, unele din vremea romanilor, altele de dupä aceea. Pe aceste drumuri circulau oamenii, purtindu-$i prisosul agoniselii lor spre alte meleaguri unde satisfäceau nevoi $i trebuinte. De obicei se schimbau produsele de la deal $i munte cu cele de la $es §i invers. De asemenea -o complementaritate din punct de vedere economic s-а creat intre cele trei täri románesti. Comunitatea economicä dintre cele trei täri románe^ti a fost о malitate puternicä ín intreg avul mediu §i in epoca moderné, pinä la unirea lor intr-un singur stat, la 1918.2 Legaturile economice permanente au dús la cunoa$terea reciproca intre románi, au contribuit la intärirea con$tiintei unitätii de neam, la cristalizarea mereu mai limpede a nevoii de actiune unité, de coroborare a eforturilor ín aspra luptä de salvgardare a neatirnärii §i existentei nationale. Lui Bogdan al Il-lea i se pärea firesc Ha 1450 ca Moldova „una sä fie" impreunä cu Transilvaniu; Vllad Tepe§ considera Tara Romäneascä $i Transilvania ,,o singurä taré", iai $tefan cel Mare, intr-o solle adresatä Venetiei, numea Tara Romäneascä vecinä ,,Faltra Valachia", deci ?i pentru domnul Moldovei Muntenia nu era altceva decit о ,,altä tarä romäneascä". Iar bra§ovenii cu drept cuvint 11 considerau pe Stefan singuruil in stare a constitui paväza TransiIvaniei in fata primejdiilor sträine: „Parcä ai fost ales §i trimis de Dumnezeu pentru cirmuirea ?i apärama Transilvaniei — ii scriau ei in 26 aprilie 1479 — Iti däm de ?tire cä sintern in mare primejdie $i la mare strimtoare ... Pentru aceea, cu mare dor §i dragoste te rugäm pe märia ta sä te apropii de aceastä tarä .. ."3 1 Nicolae Ceaipescu, Cuvlntare la conslätuirea cadrelor din domeniul stiinfelor sociale $i mväfämintului politic, Editura Politica, Bucure?ti, 1976, p. 18. 2 Cf. $tefan Pascu, Temeiurile unitätii poporului román, in Fäclia, nr. 9899/24 sept. 1978, pp. 1, 2. 3, 4 Apud Constantin Cäzäni$teanu, Dintr-o iintinä izvorlfi, in Scinteia, nr. 11216/13 sept. 1978, pp. 1, 5.
