Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
A$EZAREA FEUDALÄ TIMPURIE DE LA VERME$ (JUD. BISTRITA-NÄSÄUD) CORNELIU GAIU ín grädina C.A.P.-ului din localitate $i in i mediata sa apropiere, au aparut, cu ocazia diverselor lucrari eu caraeter agii-col sau edilitar, bogate ürme arheologice din diferite epoci1. Pentru verificarea contextului din care au apärut aceste vestigii, s-а efectuat, ín primavara anului 1973, un sondaj arheologic in -acest pun-ct. Sectiunile trasate in porfiunea räma-sä nea-fectatä de lu-crärile gospodäresti au urmärit stabilirea limitelor a$ezarii §i stratigrafiei aceteia. Stratui de culturä cuprinde ürme iärheolog'ice hallstattiene timpurii, din secolele III—IV e.n. $i feudale timpurii. In acest cadru ne vom ocupa doar de a$ezarea feudalä timpurie din oare au fost depistate $i dezvelite mai multe locumfe, cuptoare :§i gropi de provizii. Locuin[a nr. 1, de tip semibordei, a avut о forma reotangulara cu colfurile rotunjite, cu -laturile de 3,5 X 2,5 m. Groapa locuinfei care se adinicea! pina ila —0,9 m, avea crufatä pe latura esticä о „l-avitä" de pämint lata de 0,5 m. ín colful de SV, loeuinfa avea о groapä, care se adincea pina la —1,3 m. Invent-arul locuinte,i a cuprins fragmente -ceramice lucrate la roatä, un pandantiv de bronz $i о mare cantitate de oase de animale. Ceramica fragmentarä era dintr-o p-aistä cu mult nisip in compozifie, asprä la pipáit, modelatä l-а roata mcetinitä, de culoare brunä-negrieioasä, cu urme de ar-dere secundarä. Formelle sint cele de borcan cu píntecul bombát, umärul arcúit, búza evazatä -§i täiatä drept sau rotunjit. Pandantivul de bronz, de-scoperit in umplutura l-oeuinfei, are о forma romboidalä cu laturile concave, terminate -cu nodozíitati, prezentind un decor de eite frei linii in relief2 (pl. LXXIV/4). Locuinfa nr. 2, semibordei de forma rect-angu-larä, -cu colfurile rotunjite, a avut laturile de 4 X 2,5 m (pl. LXXIII/1). Groapa locuinfei se 1 $t. Dänilä, FI, III, p. 463; G. Marinescu ?i $t. Dänilä, FI, IV, p. 38. Sondajul arheologic a fost efectuat de cätre G. Marinescu, cäruia ii multumim §i pe aceastä cale pentru permisiunea de a publica rezultatele säpäturii. 2 Pandantivul a putut fi antrenat in umplutura locuinfei din stratui postroman. Piesa i§i gäse$te analogii in epoca rornanä la Buciumi (Castrul roman de la Buciumi. Contributa la cercetarea limesului Daciei Porolissensis, Cluj, 1972, pl. LXXI/41, 45) §i la Drobeta (D. Tudor, Drobeta, 1976, p. 126, pl. VII/4, 5). Cruciulife cu capetele terminate cu nodozitap se cunosc din nivelul feudal timpuriu la Dinogetia (cf. I. Barnea, Materialele, X, fig. 8/6—7).
