Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
112 EUGEN STOICOVICI, MIHAI BEÁJÁN Moneda are un continut de 42% argint, pästrind incä aspectui unui metal argintiu, cu structura Aameilarä §i -textura pronuntat $istuozatä (pl. LXX/1). ■c) Sestert emis de Philippus (244—249). Av: IMP. M. IVL. PHILIPPVS AVG. Bustul Laureat Ul impäratului spre -dreapta. Rv: PMS. COL. VIM. Figura- feminina privlitä din f-afa, stand intre un 1-eu §i un taur. ín exergä: AN. V. Pink26, II, 15. Diametrul 29,2 mm,- greutatea 18,53 g (pl. LXVII/13). Métáiul monedei es-te format din bronz constituit din componentii bronz a $i bronz (a+8), cu structura dendriti-cä complet deformata iprin acfiunea mecanica a baterii, obtinindu-se, in final, -о -texturä §istuozatä (pl. LXX/2). Cele 13 rnonede descrise -ca descoperiri izola-te provin din -aria a opt localitäti din Podi$ul Tranisilv-aniei (Lunc-a Tírnavei, Media§, Mi-casasa, Оспа Mure$, Petre$ti, Spälnaca, Väfi-soara $i Vale-a Mänästirii- Rimef), sasé dintre ele fiind inten,s -locuite in epoca romlana. Piesele se ín§irá cronologic in p-erioada cuprinsa intre secolu-l I $i mijlocul secolului III e.n., provenind de la Tiberiu (u-n denar), Vespasian (un denar), Traian (un dupon-dius), Hadrian (un sestert $i un as), Faustina (un denar §i un dupondius), Antoninus Pius (un dentar), Plautilla (un denar), Elagabal (un den-ar), Iu-lia Paula (-un denar), Sever Alexander (un denar) si Philippus (un sestert). Studiul compoziíiei me-tailografice aJl pie-selor prezentate ne permite clasificarea lor ín trei grupe: I. Monede din argint. Prin plian-imetrare la microseopul metalografic -s-а constatat cä monedele din prim-a grupá sint ali-aje de argint $i de cupru, de diferite coimpozitii. ín unele din aceste-a continutul de argint reprezintä 97,5%, in alteile 72,3—66% din greuta-te, iar la a treia Gategorie conc-entr-ati-a variazá intre 45,4 $i 42 %. Structura tuturor monedelor de argint se aseamänä foarte múlt prin prezenfa Constanta a douä faze de compozitii diferite (pl. LXVIII/2; LXIX/1, 4 $i LXX/1). Una este formata din argint fin granular, iar a dou-a este data de granule ro$ii de cupru, care rezulta prin -dezamestec (exolutie) din topitura aliajului de argint-cupru. Textura aliajului este laminatä, cu granule de argint §i cupru turfite $i -orientate parallel cu suprafetele monedei. Dimensiunile granulelor de cupru vari-aza in ilimitele 0,003—0,030 mm. Reoapitulínd, vom reda in tabelul I var-iatia continutului de argint al monedellor din aiceasta serie (atit in procente-volum cit $i in procente-greutate, ultimile calculate pe baza densitätilor diferite ale celor douä elem ente componente). II. Monedele din cupru, sub r-aportul compoziíiei, pot fi irnpärfite in douä subgrupe: a) Ali-aje de cupru si argint cu un confinut de argint insuficient pentru a asigura culoarea argintie, de$i acest metal se gäse$te räspin-26 K. Pink, Die Münzprägung der Ostkelten und ihrer Nachbarn, in DissPann, C=Pink), Budapest, 1939.
