Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

по

EUGEN STOICOVICI, MIHAI BLÄJAN

punctui „Vulcäneasa"18. Dintre relic vele descope rite menfionäm resturi de locuinfe ou fundamental de piafrä, ceramics dacicä ?i romanä provincial, douä statuete de metal ?i douä monede de argitnt.

a) Una dintre monede, un denar din argint emis de Tiber Lu (14—37), la Lugdunum, intre anii 14—15 e.n., a fost descoperitä, in noiembrie 1978, la sud de ®a.t, pe locul numit „Suib piaträ", situat intre linia feratä ?i marginea pädurii, pe versantul estic al Dealullui Netotul19. Av: TI. CAESAR DIVI AVG. F. AVGVSTVS. Gapuil laureat all impäratului spre dreapta. Rv: PONTIF. MAXIM. Livia sau Pax (?) ?ezind spre dreapta, finind о ramurä20. RIC, I, 103. Diametral 19,8X18,4 mm, greutatea 3,59 g, (pl. LXVII/6).

Denarul confine argint foarte pur, cu urme de cupru fin granular, vizibile mimui :1a о märire puibernicä §i prin coroidare cu aminä cupricä. Structura monedei este granularä, foarte finä (1—3 microni). Granulele sint izometrice ?i uniform räspindite in toaita masa metalSlcä. Structura finä a metaliului ne sugereazä conifecfionarea piesei prin procedeul turnärii §i räcirii brühte, ln acest sens pledeazä $i dimensiuniile micronice ale granulelor §i lipsa unei orientäri in spafiu a aces tora. Textura este granularä.

b) A doua piesä de la Petre?ti este un denar din angint amis la Roma de Vespasian, intre anii 72—73 e.n., descoperit prin anii 1972— 1973 in punctui „Groapa gailbenä"21. Av: IMP. CAES. VESP. AVG. P. M. COS. Ilii. Capul laureat al impäratului spre dreapta. Rv: [CONCJORDIA AVGVSTI. Concordia ?ezind spre stinga, finind patera ?i cornui abundenfei. RIC, II, 43. Diametral 18,8X16.6 mm; greutatea 2,85 g (pl. LXVII/7).

Moneda confine 72,3% argint, avind cuprul transformat in maré parte ín cuprit. Structura este lamelarä ?i textura §istuozatä (pl. LXIX/1)

6. $pälnaca (com. Hopirta, jud. Alba). Pe teritoriul localitäfii s-au descoperit douä a$ezäri románé: una in vntra satului, ín punctui numit ,,La Tíc'lu", ?i cealailtä la sud-est, in hotarul numit ,,$ugud“ unde, ín apriiie 1974, s-а depistat ?i cimitiral de incinerafie corespunzätor a?ezärii22. Din vatra satului provin douä monede románé:23

a) As de cupru aflat la suprafafä, in vara anullui 1974, in grädina prof. Silviu Opri? (nr. 52). Moneda este emisä la Roma de impäratul Hadrian, intre anii 128—132 e.n. Av: HADRIANVUS AVGVSTVS P. P. Bustul drapat al impäratului spre dreapta. Rv: COS. Ill S. C. Salus stind

18 Periegheze efectuate in martié 1977, de M. Bläjan §i prof. Eric Tecäu din Sebe?.

19 Descoperire fäcutä de elevul loan Irimie. Informafii: prof. Eric Tecäu.

20 Determinarea piesei aparfine muzeografei Viorica Suciu.

21 Descoperitá de eleva Monica Olteanu de la §coala generalä din localitate, piesa se afla in colectia $colii din Petre5ti, impreunä cu numeroase materiale románé, provenite din aria a?ezärilor menponate.

22 Cercetäri de teren efectuate in anii 1973 ?i 1974 de M. Bläjan. Säpäturi arheologice executate in toamna anului 1976 ?i in 1979 de prof. D. Protase (Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca) ?i M. Bläjan.

23 Piesele apartin prof. Opri? Silviu, impTeunä cu moneda aflatä la Оспа Mure?.