Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
108 EUGEN STOICOVICI, M1HAI BLÄJAN Mare, la nord-vest de oras, in punctele „Baia de nLsip" ?i ,,Rora Micä“; a doua pe maiul opus ul riului, la 1,5 km nord-vest de cartierul ,,Gura Cimpului" §i a treia situata la nord-est de municipiu, pe locul numit „Hientz"5 6. Vestigiile descoperite prin periegheze ?i säpäturi arheologice consta u dm urme de loicuinte cu fundamental de piaiträ, pietre de risnifä, un atelier de fierärie, unelte de fierärie, dulgherie $i agricole, ceramicä, sticlä, fi'bule de bronz §i fie'r0, о figurinä de bronz §i numeroase monede din bronz $i argint7. Majoritatea monedelor provin din puncte neprecizate, cu exceptia citorva exemplare allate cu ocazia isäpäturilor din 1977, in a$ezarea de la nord-vest de ,,Gura Cimpului“. Moneda pe care о prezentäm aid a fost descope-ritä ln asezarea romanä de la „Baia de nisip"8 ?i este un denar de angint de la Antoninus Pius, emis la Roma in anul 149 e.n. Av: ANTQNINVS AVG. PIVS PP. TR. P. XII. Capul laureat spre dreapta. Rv: COS IIII. Aequitas in picioare, stind spre sfinga, tine о badantä ,?i cornul aibunidentei. Strack9, III , 190. Diametrul 18 mm,- greutatea 3,30 g (pl. LXVII/2). Moneda contine in compozitia aliajului 66% argint ?i 34% oxid cupros (cuprit), format mai ales in zona de margine. Structura piesei este granuiar-lamelara §i textura stratificata (pl. LXVIII/2). 3. Micäsasa. In aria a$ezarii románé, cunoscuta in literature arheologicä inca din a doua jumdtate a secolului al XVIIIdea, in ultimii ani s-au destcoperit diferite vestigii arheologice10 §i mad multe monede, din care is-au recuperat doar un as de la Antoninus Pius $i un denar de la Elagabal11, emis la Antiochia, intre anii 218—222 e.n. Av: ANTONINVS PIVS FEL. AVG. Capul impäratului spre dreapta laureat. Bustul drapat Si cuirasat. Rv: VOTA PVBLICA. Elagabal stind spre istinga sacrifica deasupra unui trepied. RIC, IV/2, 202. Diametrul 17—18 mm; greutatea 1,80 g (pl. LXVII/4). Bronz format din fazele metalograifice a si {oc+S), separate in structuri dendritice de culori diferite: galben-auriu si respoctiv oenusiu, cu puternice deformari meoanice, rezullate in urma baterii monedei. Tex-5 Mihai Blájan, Vasile Мода, Un bronz roman ln Muzeul de istorie din Media$ (jud. Sibiu), in ActaMN, XIV, 1977, pp. 195—198, fig. 1 a—b. 6 Säpäturi arheologice efectuate in anii 1975 ?i 1976 de I. Winkler (Cluj-Napoca), M. Bläjan (Alba Iulia) ?i G. Togan (Media?). 7 E. Chirilä, Vasile Lucäcel, Vasile Pepelea, George Togan, Descoperiri monetäre antice 5i bizantine ln Transilvania, in ActaMN, IV, 1967, pp. 457—458, nr. 11, 13—15, 18—19, 21, 23—25, 27, 29—30; pl. 1/11, 13; pl. 11/14—15, 18—19. 8 Descoperirea aparpne prof. Gustav Servatius din Media?. Determinare — I. Winkler. 9 P. Strack, Untersuchungen zur römischen Reichsprägung des zweiten Jahrhunderts (— Strack), vol. I—III, Stuttgart, 1931—1937. 10 M. Bläjan, E. Stoicovici, P. Georoceanu, C. Päcurariu, loc. cit. 11 Asul descoperit in 1969, pe locul numit „Livadea“, este emis in 138 e.n. de Antoninus Pius. Determinarea fäcutä de I. Winkler. Informatii G. Togan (Media?). Descoperirea denarului aparjine prof. Corneliu Päcurariu din localitate. Atribuitä initial gre?it lui Caracalla (Cf. M. Bläjan, E. Stoicovici, P. Georoceanu, C. Päcurariu, op. cit., p. 59, nota 8), piesa aparjine impäratului Elagabal. Determinare — V. Pavel.
