Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
102 GH. BALTAG 5. A$ezarile din Malea $oromiclea. Valea $oromiclea este situatä la 6 km nord-vest de Sighi$oara, Ha nord de valea Tirnavei Mari. Octavian Floca a semnalat inca in treeut existenta unei asezäri la värsarea riului $oromiclea ín Tirnava Mare, de unde a cules materiale aparfinínd unei faze preistorice (cultura Sighi$oara-Wietenberg) ?i unei faze prefeudale (secolele VI—VIII). Pornind pe cursul piriului $oromiclea de la vSrsare spre izvoare am putut recolta §i alte materiale aparfinind mai ales secolelor IV—VI e.n. (pl. LXI/7—9) constínd din ceramics cenu5ie finä §i zgrunfuroasS §i ro$cat-gSlbuie finä precum ?i ceramics •lucratS eu mine. Acest lucru atestS о locuire intensa a vSii sub forma unor comunitSti restrinse pe platourile miici care märginesc din loc in loc valea riului $oromiclea. 6. A$ezarea din Valea Bendoit (Besa). Valea semnälatä prin descoperirea ín treeut a unui mormint de inhumatie al eSrui schelet avea 2 cercei de bronz cu cub poliedric masiv datafi in secolele V—VI, aetualmente ín colec(ia Muzeului de istorie din Sighi$oara. Cercetind zóna am descoperit la cca 5 km de la värsarea piriului in Tirnava Maré, in locul in care vine un afluent dinspre dreapta, lingä cabana silvicä, ürmeié unui straf de culturä cu materiale ceramice íncadrabile eronologic larg intre secolele VI—VIII. Probabil cä aeeastS vale care se deschide spre sud de Tirnava Maré la ecu 5 km de Sighi^oara, excelent adSpostitS climatic, a fost intens locuitS in vechime, existind printre localnici legenda unor comunitSti vechi dispSrute ín timp. 7. A$ezarea de la Fér ma $ae$ (comuna $ae§). La ie$irea din comuna s>ae$, pe $oseaua Sighi$oara—$ae$—Agnita, pe dreapta, se aflä constructiile fermei zootehnice $ae:§. Pe suprafata in pants care porneste de la aceste eonstructii spre piriul $ae$ului au fost recoltate о serie de vestigii ceramice apartinínd unei a$ezäri preistorice din perioada príméi ©poci a fierului. Un sondaj de proporfii mai mari ar putea evidentia daeä nu cumva avem de a face 5i cu о locuire ulterioarä, a$a cum s-а intimplat in alte loicuri. 8. Cimitiml de inhumatie din Albenti. In 1978 in curtea $colii generale din comuna Albe$ti a fost descoperit un mormint de inhumatie, orientat cu fata spre räsärit, avinid ca ofrandä un vas din ceramics cenu$ie a&prä lucrat la roatS rapidS, de formä ovalS, cu buza simplS rotunjitä, fundul ingust, u:?or ISfit, aVind ca decor 3 eaneluri distantate apMcate pe umär. Prozente unui eventual cimitir de proporfii in acest loc urmeazS sä fie verificatS printr-un sondaj de salvare. Cefd/i de pámínt cu val $an( In cedrul eforturilor de cercetare cit mai completä a zonei municipiului Sighi§oara au putuit fi deseoperite, cereetate ?i inregistrate grafic §i un numär de 3 fortificatü de pämint prevSzute cu valuri §i ^anfuri de apSrare, douä la sud de Tirnava Mare ?i una la nord, situatä pe cumpSna apelor bazinelor Tirnava Mare si Tirnava MicS. ImpreunS cu cetatea Sighisoara i(ifortificatia timpurie de pe deal) ele par a aicStui un complex de fortificatü prefeudale .p medievale timpurii care au servit in scopuri multiple. Aspectele multiple ale problemelor ipe care le