Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
100 GH. BALTAG 6. CERCETÄRI DE TEREN IN ZONA MUNÍCIPIULUI SIGHI$OARA Cercetärile de teren intreprinse in zona municipiului Sighi^oara in perioada 1976—1978 tau dus la eviidenfierea unui таге numär de a§ezäri §i eimitire situate fie pe teritoriul actual al municipiului, fie ín apropierea imediatä, aleätuimd un adevärat ansamblu arheologic mierozonal deosebit de prefios pentru studiul perioadei prefeudale. Aceste cercetäri vin sä completeze imaginea unei zone caracterizate printr-o mare densitate de locuire imeä din preistorie. Cercetärile s-au axat pe descoperirea complexelor din perioada secolelor IV—XII, färä a le neglija insä pe cele aparfinätoare altor perioäde. Eie au dus la evidenfierea unui numär de 10 monumenie arheologice (a^ezäri, eimitire $i cetäfi de pämint cu vaf $i $anf) care se adaugä la cele cunoiscute pinä in 1976, intregind imaginea arheologicä a zonei. Färä nici un fei de exagerare se poate aifirma cä zona Sighi$oara este una din cele maii bogate in vestigii ale trecutului din farä. Való area ei spore^te cu atit mai mult cu icit ace'ste monumente sint concentrate pe о suprafafä relativ restrinsä in jural municipiului permifind о abordare lesniicioasä a cercetärii. A$ezári $i necropole (pl. XXXIV) 1. A$ezarea $i cimitirul de la ,,Dealul VШот" — situate in partea de est a ora?ului, pe maiul drept al Tirnavei Mari, datate intre secolele IV—XII cu о introrupere in secolele IX—X. Cimitirul de incineratie a fost evidenfiat pinä acum pentru perioada secolelor IV—VIII. Au fost säpate partial in 2 -campanii. 2. A$ezarea de la „Valea Dracului“ — situatä pe о vale lateralä la sud de Tirnava Mare, a$ezarea ocupä о suprafatä destul de mare, fiind situatä pe maiul drept ail plrlului „Valea Dracului", pe о lungime de 300—400 m $i о lafime de öca. 150—200 m. Urmele unui ?ir de locuinte se pot distinge la suprafata solului chiar pe maiul apei intr-o anumitä zona sub forma unor suprafete rotunde de cärbune, cenu$ä $i chirpic. Materialul ceramic recoltat de pe aceste suprafefe (pl. LXI'/l—6) ne indicä 2 faze de locuire: a) Faza preistoricä (cultura Noua §i un Hallstatt timpuriu cu ceramicä decoratä cu ?irari de gäuri etc.) $i b) Faza prefeudälä din care s-au relevat deocamidatä materiale incadrabile intre secolele IV—VIII e.n. Este vorba de eeramicä cenusie finä sau gätbuie finä dm care sint executate boluri $i amfore impreunä cu specia eeramicä cenu§ie zgrunturoasä, decoratä cu bandä de striuri. Apói este о eeramicä brunä $i brun-roscatä cu о structurä ?i tehnologie maii pufin evoluate, decoratä cu alveole sub buzä i$i cu alternantä intre benzi in val $i benzi de striuri, cu pastä nisipoasä, cu tu$eu aspru, arsä incomplet. Apar $i fragmente de eeramicä lucratä cu mina i$i fragmente de tigäife de lut. A$ezarea prezintä importanfä ?i datoritä faptului cä
