Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI 97 este $änfuitä. Ca motiv decorativ s-а folosit banda de caneluri aplicatä in partea superioarä, imediat sub buzä. Búza vasului a fost modelatä intr-un loc cu mina pentru a forma un cioc de turnare a lichidului. Ceramica din secolele XV—XVI (pl. LIV) Ceramica acestei perioade prezintä un salt calitativ definitoriu pentru intreaga perioadä medievalä ulterioara. Se observa о substanfialä evolufie in tehniea preparärii pastei $i arderii vaselor. Pasta devine mult mai omogenä, bine främintatä, folosindu-se nisipul fin $i foarte fin ca degresant, pasta de о mare plastieitate care permite realizarea unor vase cu perefi deosebit de subfiri. Arderea oxidantä in continuare devine aproape perfecta. Tot in aceasta perioadä se remar ca aparifia din ce in ce mal insistentä a vaselor smälfuite, mai intii farfuriile, strächinile $i tigaifele. Din punctui de vedere al compozifiei pastei se pot distinge douä oategorii: pastä de foarte buna calitate, finä $i omogenä, din care se creeazä forme cu perefi subfiri de dimensiuni mici ?i mijlocii (strächini, cäni, oale mici) $i pastä de tradifie mai veche, ro$catgälbuie, cu nisip cu bobul mijlociu §i mare, granule de calcar ca degresant. Vasele au perefii ceva mai gro$i. Din aceasta categorie se executä cahle, oale mai mari, castroane. Formel e cele mai frecvente din aceasta perioadä sint: Oala (pl. LIV/1—5) — cu perep subfiri fini, corpul de forma ovalä, buza u$or räsfrintä spre exterior $i adusä interior, rotunjitä $i ingro$ata sau inälfatä ?i decorata cu 2—3 $än(uiri orizontale paralele la exterior. Fundul este drept, plat. Ca motiv decorativ se folose$te canelura sub fonná de banda ingustä aplicatä pe umärul vasului sau canelura distanfatä aplicatä in partea superioarä a vasului. Castronul (pl. LIII/2, 3) — preia §i continuä forma anterioarä de vas tronconic cu capacitate mare, cu perepi drepp, gura mai latä decit fundul, modifieindu-se numai profilul bűzei, repertoriul decorativ §i calitetea pastei. Prima variantä din acest secol continuä direct pe cele anterioare avind búza läfitä spre interior §i exteriőr, cu partea exterioarä mai scurtä §i aproape perpendiculará pe peretele vasului, cu rnuchia u§or läfitä $i §äntuitä, in timp ce partea interioarä, mai inaltä, are rnuchia ascufitä ?i inälfatä vertical. In spafiul щюг adineit dintre ас-este douä laturi ale bűzei apare о nervurä bine reliefatä, situatä la distanfä egalä. Decorul se ampliificä, in sensu! apadtáéi unei benzi mai late §i mai compacte de caneluri care aicoperä toatä partea superioarä a vasului, $i se delimiteazä in partea de jos printr-o sänfuire mai latä. A doua variantä apartine unor vase decorate mai complex,- buza vasului este läfitä interior §i exterior avind un spafiu adincit intre cele douä laturi decorate cu crestäturi oblice adinci $i eu alveole. In plus, la 2 cm sub buzä este tras din pastä un bríu puternie reliefat ?i decorat prin alveolare. Fragmentul descoperit apartine unui vas cu perefii gro$i din pastä asprä cu nisip cu bob mijlociu, arisä bine, la ro$u. Cea de a treia variantä (pl. LIII/3) aparfine unor vase cu partea superioarä a corpului ?i buza u?or arcuite spre interior, executate din pastä de bunä calitate. 7 — Marisia, vol. IX.
