Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
SEBESTYÉN MIHÁLY 2 94 In plánul lui figura stringerea trupelor de ajutor in Polonia, venirea ín Moldova spre a furniza ajutor militar noului voievod Alexandru Movilá (ajuns cu sprijin polonez §i cazac in fruntea järii in noiembrie 1615)3. Concomitent cu acjiunea lui Radu !~>erban, Homonnai cautá $i gase$te sprijin in persoana pa$ei din Buda, Ali, — du$man personal a lui Bethlen — care este gata sä-1 sustinä in faja portii4. Pentru a primi domnia múlt rivnitá, Homonnai promite in februarie 1616 pe lingä cetäjile Lipovei $i Ineului §i cele de la Caransebe? §i Lugoj, cit $i alte teritorii apar^inátoare Transilvaniei5. Pentru dejucarea acestor planuri primejdioase, principele ardelean il trimite pe Balassi Ferenc, sóiul lui principal la Constantinopol. Balassi este un diplomat abil, care cunoa^te rivalitájile din divan §i modalitätile de mituire a celor care hotäräsc soarta imperiului. In scrisoarea lui Bethlen din 7 martié cätre Thurzó György relateazä rezultatele convorbirilor lui Balassi: „Sóiul nostru principal a avut mari certuri cu vizirii din cauza acuza^iilor lui Ali-pa$a (din Buda), cit ?i din cauza promisiunilor unor indivizi cu intentii du.'jmänoase, fiindcá sóiul nostru spune in mod cert $i cu bunä credinjä, cá domnul Homonnai a promis piata tributului de zece ani intr-o singurä sumä, si a promis nu numai predarea Ineului $i Lipovei, dar $i toate päminturile dinafara Transilvaniei piná la Porjile de Fier“. Din aceastä cauzá Ali-pa$a a cerut ca Balassi sä-i fie trimis la Buda pentru а-l decapita, ?i-a asumat räspunderea infäptuirii promisiunilor lui Homonnai. „Dar cu múlta ?i maré in^elepciune sóiul nostru principal a anihilat, ca un rob al sultanului sä fie trimis de la poartä la un slujitor al sultanului, in acela$i timp vizirii, rivalii lui Ali-pa?a 1-au contrazis pe acesta din urmá, ba nu 1-au mai sus(inut“6. Soha lui Balassi este totu?i un e$ec. Dacá ani de-а rindul Bethlen a putut sä tärägäneze predarea Lipovei, de data aceasta revendicärile turcilor sint atit de insistente, condi(iile lor sint atit de severe, incit о nouä aminare poate sä aibä consecinje dintre cele mai grave. Balassi insistä asupra necesitäjii evacuärii Lipovei intr-o scrisoare adresatä cancelarului ardelean Péchy Simon spunind: „De aceea, domnule, in ceea ce prive$te problema Lipovei, dupä cum s-ar spune ne präjim intre douä focuri, avem nevoie de iscusinjä spre a ne men tine din aceastä cauzä. .., dacä dórim pästrarea Ardealului §i a principelui nostru, trebuie sä о infäptuim“7, Cuvintele lui privind pericolul bilateral nu sint exageräri. In afara trupelor lui Homonnai adunate in Polonia, la cursul inferior al Dunärii s Giurescu, C. C., Istoria Romänilor. De la moartea lui Mihai Viteazul pinä la sfirsitul epocii fanariote, Bucure$ti, 1942, III/l, p. 18. * Erdélyi Országgyűlési Emlékek. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, Szerkeszti Szilágyi Sándor, Budapest, 1881. VII. p. 300 (in continuare EOE) si Bethlen Gábor fejedelem levelezése, kiadta Szilágyi Sándor, Budapest, 1887. p. 49. (in continuare Bethlen Gábor fejedelem). * Bethlen Gábor fejedelem, p. 49 $i Ist. Rom., III, p. 151. 8 Bethlen Gábor fejedelem, p. 49. 7 Bethlen Gábor és a porta, közli Szilágyi Sándor, Történelmi Tár, 1881, p. 605 {In continuare TT).