Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
88 MIHAI PETICÁ 8 Purtätorii acestei culturi pätrund ín Transilvania dinspre est, cätre mijlocul sec. al IV-lea e.n. De menfionat cä ei au ocupat numai jumätatea räsäriteanä a acestei provincii, pentru cä cealaltä jumätate, dupä päräsirea Daciei, era deja ocupatä de dacii liberi din vest (cultura Síntana Arad) care mai tirziu, laolaltä cu popularia localä, vor dezvolta cultura Cipäu — „Girle“21, contemporanä culturii Sintana de Mure? — Cerneahov. Problemele sfir?itului culturii Sintana de Mure? — Cerneahov propriu-zise se leagä strins de evenimentele produse de nävala hunicä, de infringerea ?i emigrarea go(ilor. In general i?i inceteazä existenfa odatä cu plecarea go(ilor. Descoperiri recente au inceput sä facä dovada cä cultura materialä de tip Sintana de Mure? continuä sä däinuie pinä la inceputul sec. al V-lea. Pe baza incadrärii cronologice a ceramicii in cultura Sintana de Mures — Cerneahov ?i a pieselor din inventar, putem considera ca aparfinínd aceluia?i orizont cultural si mormintul de inhumane descoperit la Voivodeni. Dacä in Dacia romanä inhuma^ia se practicä in proporfie múlt mai redusä decit inainte, ?i, dupä cit se pare, numai in cazul cind defunctu sint copii sub virsta de 7—8 ani22, ea se mentine in general, in perioada post-romanä, sub formele modeste, romane-provinciale ?i se fölösévé, desigur, V sub influenza cre?tinismului, de cätre elementul romanic23. Obiceiul de a puné mortului mai multe vase, este propriu sistemului funerar inhumat de tip Sintana de Mure? — Cerneahov24. In secolul al IV-lea e.n., in Muntenia, Moldova si Transilvania predominä ritui inhumafiei, caracteristic necropolelor plane care aparfin culturii Sintana de Mure? — Cerneahov25. Cele douä márgele albastre descoperite in mormínt, sínt, prin analogiile existente, larg reprezentate in descoperirile de la Sintana de Mure?, Izvoare, precum ?i in cele din necropolele din partea de räsärit a ariei culturii Sintana de Mure? — Cerneahov. Ele au о circulate ín timp mai lungä, pätrunzind, se pare, in aceastä eulturä din lumea romanä, prin intermediul sarmafilor26. Cit prive?te aplica — man?on, aceasta a aparfinut, probabil, mínerului unui cufita? de toaletä, íntilnit foarte frecvent in cuprinsul necropolelor Sintana de Mure? — Cerneahov, atit in morminte de inhumafie, cit ?i in cele de incinerafie27. La origine románé, ele au fost preluate de purtätorii acestei culturi, probabil de la populafiile nordice, care le-au folosit incá de timpuriu28. Pentru cute, analogia cea mai apropiatä о avem la Bezid — Lot29. Cerceii din fir simplu de bronz se íntilnesc foarte rar in morminte de tip Sintana 21 Gh. Diaconu. op. cit.. p. 122; v. §i N. Vlassa, SCIV, 16, 1965, 3, pp. 501—518. 22 D. Protase, \Riturile junerare la daci fi daco-romani, Bucuresjti, 1971, p. 121. 23 Idem, p. 135. 24 Idem, p. 137. 25 Dicfionar de istorie veche a Romániei, Bucureyti, 1976, p. 359. 26 Gh. Diaconu, op. cit., p. 110. 27 Idem, p. 89. 28 Ibidem. 29 A. Zrínyi, op. cit., p. 130, pi. LXIII.
