Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Recenzii

TIERE UND MENSCHEN IN GESCHICHTEN.

Herausgegeben von Friedhelm Kemp. (Animale si oameni in povestiri.

Editatä de Friedhelm Kemp). München, Kösel-Verlag, 1975, 343 p.

„In mituri $i legende, animalul a fost zeu, demon sau strämos“... „in fabulä, ca si in basm, in snoavä si in eposul animalier, a fost inläturatä numinosa, animalele reprezintä tipuri umane, clase sociale sau profesii“ (p. 335) — iatä suficiente argumente pentru ca un volum ca acesta sä se afle in atentia folcloristului, a cercetätorului preocupat de mitologie §i, desigur, a istoricului literar. Friedhelm Kemp, cunoscut editor, alcätuieste о antologie de scrieri literare din secolul nostru, legende, basme, mici povestiri in care animalul e privit in locul pe care i 1-a consacrat mitológia sau e coborit la nivelul fiinfelor de rind, deseori dobindind insusiri umane, sau räzbunindu-$i milenara exploatare din partea omului, prin disparifia lor. Intr-adevär, din primele epoci ale istoriei, intre om si animal au existat permanente legäturi, pe care le pune in valoare atit literatura oralä, cit :>i cea scrisä. Aceasta din urmä scapä deseori cercetärilor de culturä popularä.

Volumul alcätuit de Friedhelm Kemp ne pune a$adar la dispozitie о bogatä selectie din opera unor scriitori renumifi, cum sint: íugoslavul Ivo Andric, austriacul K. Lorenz, elvefianul Charles-Albert Cingria, italienii G. Deledda, C. Levi, B. Tecchi, francezii Colette, J. Renard, danezul T. Blixen, finlandezul P. Haanpää, norvegianul K. Hamsun, englezul R. Kippling, irlandezul L. O’Flaherty, sovieticii K. Fedin si S. von Radecki, precum ?i germanii H. Böll, H. von Cube, I. Forbes- Mosse, M. Lichnowsky, E. Penzoldt, W. Schnurre §.a. Dupä ce parcurgi aceastä antologie iti dai seama cit de bine s-ar fi putut gäsi printre ace§ti autori, románii loan Creangä cu „Capra cu trei iezi“ sau „Ursul päcälit de vulpe“, I. Al. Brätescu-Voinesti, cu povestirea „Puiul“, E. Girleanu, cu multe povestiri din volumul Din lumea celor care nu cuvintä, sau unele din povestirile lui M. Sadoveanu. Speräm cä о eventualä reeditare, imbogä(itä, nu va mai pierde din vedere literatura romänä.

Cei mai multi dintre scriitorii cuprinsi in volum manifests un interes constant fatä de folclor. Unii creeazä mici basme despre animale. Amintim in primul rind pe K. Fedin, care infäti^eazä bunele raporturi ce se statornicesc intre un färan särac si un arici (Der Igel. Ein Märchen. = Aridul о poveste, pp. 261—264). Asemänätoare e povestirea lui K. Hamsun Eine ganz gewöhnliche Fliege mittlerer Grösse ( = О muscä cu totul obi?nuitä, de märime mijlocie, pp. 135—139). Deoseb't de interesantä e din acest punct de vedere povestirea lui Ivo Andric, Aska und der Wolf (= Asca ?i lupul, pp. 65—74). Cea dintii mielufä a unei oi e la inceput ascultätoare, dar mai apói devine tot mai incäpäfinatä. Ea e predestinatä sä devinä balerinä si face „scoala de balet“, in ciuda impotrivirii mamei sale; face progrese si obtine succese. Intr-o zi se lasä furatä de gustul ierbii dintr-un loc in care rämine singurä si unde о intilne§te un lup. Pe cind s-о apuce lupul, Aska incepe sä danseze, stirnind admirafia acestuia. Ea danseazä atit de frumos, incit lupul, care de altfei era sigur pe prada lui, se lasä cucerit mai intii de frumusetea dansului, aminind momentul in care urma sä dea satisfacfie stomacului. Aska gäse?te resurse fizice pentru a prelungi dansul, care place lupului din ce in ce mai mult; apar ciobanii care impu?cá fiara, iar Aska e salvatä. Cineva ar putea spune cä in povestirea lui Andric nu se vede nimic folcloric. Totu$i, in cataloagele internationale ale basmului gäsim, de pildä, povestiri in care animaleie dispun de insu$iri artistice. Astfel, in Aarne-Thompson (The Types of the Folktale. A Classification and Bibliography, Helsinki 1964) sub nr. 163, sint incluse povesti populare despre lupul cintäref, care, prin cinteeul säu, obligä un tárán sä ren unté la vite, copii, nepoti etc. In aceea?i lucrare, sub nr. 168 A, sint indicate variante ale tipului „muzicantul in capcana lupilor“; aici, muzicantul se salveazá de lupi, cin-