Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
778 GH. IANCU 2 tul, absolut indispensabil unei lucräri stiinüfice, pe care il cuprinde articolul la care ne referim? Informarea insuficientä, fie cä e vorba de surse edite sau inedite din epocä2, fie cä e vorba de studiile mai reeente3, constituie о lacunä esenüalä a acestei lucräri, fapt care l-а condus pe autor la о multime de gre?eli. Mai semnaläm, cä articolul suferä §i de lipsa unei sistematizäri logice a evenimentelor, la care vom mai reveni. In continuare vom face observatii concrete, in ordinea paginilor articolului. La p. 267 autorul afirmä cä Marea Adunare Nafionalä a ales Marele Sfat eompus din 250 de membri. Corect trebuia scris — Marele Sfat National. In plus, la Alba Iulia s-au ales doar 200 membri, Marele Sfat National intregindu-se ulterior, prin cooptare, cu ocazia lucrärilor desfäsurate la Sibiu íntre 29 iuli e—11 august 1919. Pufin mai jós, atunci cind afirmä cä „acesta, pentru conducerea permanentá a treburilor interne ale Transilvaniei pinä la unirea sa definitivá cu Románia, alege un guvern provizoriu...“ autorul confundá nepermis unirea definitiva necondifionatä a Transilvaniei cu Románia, hotäritä la Marea Adunare Nafionalä ia 1 decembrie 1918. cu procesul de uniformizare administrativ institution;)]« « statului national unitar román. Menfionäm cä numele unuia dintre membrii Consiliului Dirigent este Romul Boilä, cum si apare la p. 269 ?i nu Romulus. Formarea Cönsiliului Dirigent a intrunit consensui celor douä forfe politice románesti (P.N.R. si socialistic románi) care au conlucrat in vederea unirii Transilvaniei cu Románia. In acest caz, formularea: „Burghezia romänä din Transilvania cerea crearea Cönsiliului Dirigent..(p. 268) este nepotrivitä. Autorul comite inconsecvenfe izbitoare de la о paginä la alta. Astfel, la p. 267, dupä ce se aratä componenta Cönsiliului Dirigent, se scrie: „toü acentia erau recunoscuti ca luptätori si organize tori ai maselor in lupta de eliberare nafionalä“. La p. 268 se susüne insä cä: „Nu intimplätor au fost ale§i cei 15 membri ai organului autonom provizoriu al teritoriilor nou unite. Era cunoscutä pozifia reactionarä a unora...“. Cind are dreptate autorul? Sau la pagina 268 se susfine cä membrii Cönsiliului Dirigent n-ar fi dórit decit „a atenua §i ciunti aplicarea hotäririlor democratice de la Alba Iulia“, iar la pagina urmätoare se afirmä cä „avind adeziunea deplinä a maselor, membrii Cönsiliului Dirigent. . .“. Dacä prima afirmafie ar fi valabilä, nu eredem cä masele 1-ar fi sprijinit. La p. 269, ca si la alte pagini, autorul folose?te incorect termenele de lege, decret-lege sau decret nr. Cum trebuie infeleasä afirmafia cä „Una din primele mäsuri luate, in vede-2 I. Papp, Instaurarea justifiei romäne$ti in Ardeal, Transilvania, 1945, 76, nr. 1; O. Ghibu, Universitatea Daciei Superioare, Bucure§ti, 1923; Olimpiu Boito?, Le progres eulturel en Transylvanie de 1918 ä 1940, Revue de Transylvanie, 1941—1943, tom. VII—IX; Sextil Pu^cariu. Muzeul limbii románé, Dacoromania, 1921, an. I.; Zaharia Bärsan, Teatrul romänesc in Ardeal, in Transilvania, Banatul, Cri$ana, Maramure? 1918—1928, vol. II, Bucure^ti, 1929; Popescu Cezar, Evolu(ia industriei din Ardeal dupá unire, in, Transilvania, Banatul... vol. I, Bucure$ti, 1929; Anibal Teodorescu, Problema reprezentärii minoritäiilor, Arhiva pentru §Шп$а $i reforma socialá, 1919. l, nr. 1. etc 3 Fl. Boera$, M. Soveja, Resortul de interne din Arhiva „Cönsiliului Dirigent“ din Transilvania (1917—1922), Rev. Arhiv., 1960. 3, nr. 1; Ovid. Sachelarie. Valentin Al. Georgescu, Unirea din 1918 $i problema unificärii legislated, Studii Rev. Ist., 1968. 21. nr. 6; L. Bányai, C. Göllner, Pozifia nationalitá^ilor fa(;ä de unire, in Desávír$irea unificárii statului national román. Unirea Transilvaniei cu vechea Románie, Bucure$ti. Ed. Acad. R.S.R.. 1968 t $t. Pascu. L’Université de Cluj. Cinquant ans d’enseignement en langue roumaine, Studia Hist., 1969. 14, fase. 1; D. $andru, Reforma agrarä din 1921, Bucure§ti, Ed. Acad. R.S.R., Relatii agrare $i miseäri (täränesti in Romania 1908—1921, Bucure§ti, Editura Politics, 1967; M. Stirban. Problema arendärilor formate din Transilvania in anii 1919—1921, Anuar. Inst. Ist. Cluj, 1973. 16; Idem, Legislafia agrará privind arendárile formate din Transilvania, 1920—1921, Marisia, 1975, 5; Idem. Legislafcia privind reforma agrará din Transilvania 1918—1921, Manisia, 1976. 6; Costin C. Kirijescu. Sistemul bánesc ale leului si precursorii lui, vol. II. Bucure$ti, Ed. Acad. R.S.R., 1967; Mircea Musat. Ion Ardeleanu. Viaja politicá in Románia 1918—1921. Ed. II, Bucure§ti. Ed. Politicá, 1976; Vasile Arimia, Nicolae Petreanu. Consiiiile Nationale Románé §i rolul lor in pregátirea si ínfáptuirea unirii Transilvaniei cu Románia, Anale Inst. Ist. P.C.R., 1968, 14, nr. 6; Documcnte din istoria mi$cürii muncitore§ti din Románia 1916—1921, Bucure§ti, Ed. politicá, 1966 etc.
