Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Note - Patrimoniu
754 V. VASILIEV 2 nu consideräm necesar a insista aici, incä odatä in detaliu, asupra tuturor aspectelor pe care le ridicä inventarul, cu atit mai mult cu cit descoperirea este incidentals. Strachina cu buza invazatä §i butoni const ituie о categorie de vas caracteristicä epocii hallstattiene, räspinditä pe spatii vaste in faza tirzie a acestei perioade, fiind, de asemenea, omniprezentä $i specifics in cadrul grupului de inhumane scito-iranic pätruns in Transilvania in Hallstatt-ul D2. Cunoscute in morminte de caracter scitic din Transilvania sint §i verigile de fier3. In ceea ce priveste inelele de buclä cu capete conice, originea acestor piese, aria lor de räspindire, contextui in care apar $i cronologia lor, aratä cä ele sint caracteristice lumii scitice, mai ales ín faza ei arhaicä, inclusiv grupului infiltrat in Transilvania4. Referitor la märgelujele cilindrice din pastä caolinoasä $i la cochiliile kauri este bine stabilit §i recunoscut faptul cä aceste categorii apar la nordul Pontului numai odatä cu ?i in cadrul culturii scitice, fiind caracteristice fazei arhaice a acestei culturi. Pe teritoriul Romániei ele apar §i sint cunoscute numai in cadrul grupului de inhumafie de caracter scito-iranic din Transilvania centralä, anume in mormintele timpurii, datind mai ales din prima jumätate a secolului VI i.e.n., $i nu sint cunoscute in cultura autohtonä5. In fine, cele douä fragmente spiraliforme din sirmä de bronz (pl. LXXVIT3) provin, foarte probabil, dintr-o fibulá de tip ochelari, aceastä atribuire fiind sugeratá de faptul cä in mormintele grupului scitic din Transilvania sint cunoscute, din descoperiri anterioare, §ase piese de acest fel6. Fibulele tip ochelari sint caracteristice spafiului carpato-dunärean, unde sint bine cunoscute in Hallstatt-ul В §i C7. Spre deosebire insä de exemplarele din Hallstatt-ul timpuriu $i mijlociu, cele $apte fibule ochelari aflate in cadrul grupului de inhumane, scitic, din Transilvania, apar (prin dimensiunile lor reduse ?i execu(;ia primitivä) ca о variantä, mai exact ca о formä finalä, degeneratä, cu care se incheie existen(a acestui tip de fibulá, fapt dovedit de altfel ?i de imprejurarea cä, in Transilvania cel pu(in, nu s-au aflat pinä acum alte exemplare care sä poatä fi datate mai tirziu. Referitor la datare, trebuie refinut insä faptul cä, toate fibulele de tip ochelari descoperite in cadrul grupului scitic din Transilvania (inclusiv exemplarul de la Tiur) au apärut numai in morminte in 2 Pentru discutie ?i bibliografie, vezi V. Vasiliev, A. Zrínyi, in FI, 3, 1974 pp 115—116. 3 Idem, op. cit., p. 113. 4 Vezi V. Vasiliev, in ActaMN, 7, 1970, pp. 41—50. 5 Vezi discigia $i bibliográfia in Apulum, 10, 1972, pp. 45—48. ® Douä descoperite la Ciumbrud (M. 6 $i 14; §t. Ferenczi, in ActaMN, 2, 1965, pp. 99, 102, fig. 8/16—17), douä la Criste?ti (M. 7; I. H. Cri?an, in ActaMN, 2, 1965, p. 59, fig. 12/6) §i douä la Ózd (M. 15; Vasiliev, A. Zrínyi, op. cit., pp. 96, 114, pl. XVI/3—4). 7 Pentru acest tip de fibulá vezi AI. Popa, I. Berciu, in Dacia, N. S., 8. 1964, p. 93 ?i urm.; idem, in Apulum, 5, 1965, pp. 60—62; M. Petrescu-Dimbovita, Depozitele de bronzuri din Románia, Bucure§ti, 1977, pp. 34—35.
