Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

748 $T. ALMÁSI 76 rindurilor 36. Cu alte cuvinte, chiar §i in cazul acestor formule ritmice de incheiere, apocopa survine numai atunci cínd ultimele doua sunete ale versülui au aceea$i inälfime. Astfel, cezurile rindurilor melodice nu se modificá nici prin eliziunea ultiméi silabe. Regula ar putea fi com­­pletatä prin observatia cá valoarea duratei penultimului sünét trebuie sä fie mai mare decit cea a ultimului. ín afarä de acenti factori muzicali, apocopa nu depinde nici de lun­­gimea versurilor (de numárul de silabe) $i nici de tempóul execufiei. Mai múlt chiar: insu$i faptul cá ultima silabá este lungä sau scurtá, cu vocalä inchisä sau deschisä, are prea putinä insemnätate. Ultima silabá din cuvinte ca „halastó“, „lányok“, „lováért“, „végig“ etc. poate fi omi­sä, deopotrivá, in funcfie de conditiile ritmice $i melodice expuse mai sus. Cu toate acestea, apocopa este múlt mai frecventá in cazul silabelor scurte7. Caracteristic pentru cintecele populare maghiare, ín general, este faptul cá, de obicei, ritmul muzicii este acéla care se acomodeazá ritmi­­cii textului. In cazul cintecelor cu ritm giusto, se intimplá insá adesea ca anumite formule ritmice de incheiere, cristalizate $i statomicite, sä se menfiná chiar in dauna ritmului textului. Apocopa constituie, de fapt, о nouá ?tirbire a textului, survenitá datoritá cintatului. Apocopa, observatá ín interpretarea cintecelor din Glájárie, survine in mod absolut involuntar. Am avut mai multe ocazii in care ne-am pu­­tut convinge de acest fapt. De exemplu, lucrind odatä cu doi informa­tori, unul dintr-in?ii a observat cá celálalt „inghite“ terminafia versuri­lor. I-a atras chiar atenfia, insá pufin timp dupä ce a inceput sä einte el insu$i, a fácut intoemai ca $i celálalt. Menfionám cá observatiile noastre in legáturá cu apocopa se referá la execufia individualá. Nu avem date referitoare la cintatul in grup. Nu am studiat nici problema, dacá apocopa se prezintá $i ín cazul cinte­celor culte. 5. Dupä cum era de a$teptat — pe baza cunostinfelor privind isto­­ricul asezärii — melodiile ce fac parte din stratui strävechi al muzicii populare maghiare, nu existá la Glájárie. De asemenea, nici urmá nu se gäse$te de melodiile ajunse probabil prin pártile locului, datoritá primi­­lor coloni$ti slovaci, cehi, moravi etc. Se cintä, ce-i drept, douä cintece populare de origine slovacä, dar ambele sint foarte räspindite $i se bu­­curä de о largä popularitate; ni se pare absolut cert cá nu sint aduse aici de cätre vechii coloni$ti. In satui acesta au ajuns cintecele populare ma­ghiare cunoscute indeobste in Transilvania in ultima sutä de ani — ba chiar ?i dintre acestea au pätruns destul de pufine. Am amintit mai sus cä am reu$it sä inregisträm pe bandä de magnetofon 108 tipuri de me­­lodii. Cantitatea aceasta este extrem de redusä, daeä finem seamä de fap­tul cä numärul tipurilor de cintece populare ce se pot culege in satele 8 Rindul 3 al melodiilor populare maghiare prezintá, de obicei, schimbäri, fafä de celelalte rinduri. 7 Dintre silabele terminale, disparate prin apocopä, 133 sint scurte, iar 39 sint lungi. 85 au vocalä deschisä, iar 87 au vocalä inchisä.

Next

/
Thumbnails
Contents