Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
71 FOLCLORUL VAU GURGHIULUI (III) 743 ClNTECUL POPULAR MAGHIAR DIN GLÄJÄRIE 1. In zona Mun^ilor Gurghiului, gäsim populate maghiarä in comunele Beica de Jos, Gurghiu §i Gläjärie. Loealitä(ile acestea nu sint invecinate, dar nici prea indepärtate una de alta. In ciuda apropierii geografice, eie prezintä deosebiri esenjiale sub aspecte ca: istoricul a$ezärii, proporjla populatiei, ocupatia $i modul ei de via^ä, precum $i caracterul culturii populare. In cursul cercetärilor noastre, am cules folclor muzical din toate trei comunele, in lucrarea de fatä ne rezumäm insä la prezentarea muzicii populare din Gläjärie. Satui — situat in valea piriului Larga, la poalele mun^ilor — are un trecut de aproximativ un veac $i jumätate, ca a$ezare de sine stätätoare. Pe la sfír§itul secolului al XVIII-lea a fost infiinjata о mare fabricä de sticlä pe locul satului de astäzi, iar muncitorii s-au a$ezat in apropierea fabricii. Din aceastä colonie muncitoreascä a evoluat apói satui Gläjärie1. Dupä citeva decenii, uzina §i-a sistat producfia, dar angaja(ii n-au plecat, ci $i-au cäutat noi posibilitäji de muncä, indeletnicindu-se cu cärbunäritul §i exploatarea forestierä. In prezent, aceasta din urmä este ocupatia de cäpetenie a locuitorilor din Gläjärie. Popularia are о origine extrem de eterogenä. La data infiintärii fabricii, muncitorii au fost colonizati aci din diferite regiuni ale imperiului habsburgic, de exemplu, din Boemia $i Moravia. Mai tirziu, acestora li s-au adäugat täietori de lemne din diferite párti ale Transilvaniei, veniti sä caute de lucru. Mentiunea aceasta referitoare la formarea comunei, de?i sumarä, sugereazä suficient faptul cä Gläjäria nu poate avea traditii maturizate intr-un lung §ir de secole, sau un patrimoniu de muzicä popularä transmis in lungul unei vaste succesiuni de generatii. Cu atit mai interesantä ne apare, deci, intrebarea: ce fei de muzicä popularä poate gäsi culegätorul intr-un asemenea sat? 2. In iunie $i septembrie 1965, in tovärä?ia cercetätorului József Faragó, am fäcut la Gläjärie culegeri de muzicä popularä. Ne-am sträduit sä culegem melodii populare autentice, adicä piese ale muzicii populare in sens mai restrins. Am cäutat folclor muzical valoros, deopotrivä, sub aspectui etnografic §i estetic, in care eventualul specific regional sä fie depistabil ?i el. Dupä eite $tim, nimeni nu a studiat incä, pinä acum, folclorul maghiar al acestei zone. Munca noasträ de teren a avut drept rezultat inregistrarea pe bandä de magnetofon a 126 variante din 108 tipuri de melodii. Cu exceptia a 9 cintece de copii $i a unei melodii instrumentale pentru dans, toate sínt cintece populare vocale (dintre care 6 ín variante instrumentale). Muzicä popularä vocalä culeasä in Gläjärie prezintä urmätoarea impärtire pe stiluri §i origine: a, mai mult de jumätate din melodii (64 variante a 57 tipuri) sínt de stíl nou; 1 Vezi, Ferenc Székely, Görgény-Üvegcsűr kincstári telepítvény (Gläjärie — sat colonizat), in Ellenzék, 1883, nr. 86.
