Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
53 FOLCLORUL, VAlI GURGHIULUI (III) 725 majoritatea variantelor tipului La currile Vilmii, Strigä Petrea dintre lunci, precum $i toate variantele tipului Iencea Sibiencea: Mg. 1468/c. b) Melodii de largä circulatie pätrunse prin mass-media ca „Somnu mi §i pic de somn“, melodie intilnitä la unele variante ale tipului $arpele si Femeia necredincioasä; cunoscuta melodie „Sara bunä mindrä bunä“ este asociatä tipului „Strigä Toma la fereasträ“. Tot ре о melodie de largä circulare se interpreteazä ?i textul báládéi „Sora oträvitoare“. Balada Radu este cunoscutä pe melódia consacratä prin radio. Hibrizi melodici rezulta^i din aglutinäri neorganice de rinduri melodice aparRnind unor melodii diferite. Balada „Logodnicii nefericRi“ de?i foarte räspinditä in satele Väii Gurghiului ?i-a insusit ca melodie proprie о formä neizbutitä de cintec, rczultatä din contopirea unor tipuri melodice diferite: „Trage bobii §i ghiceste“, о melodie munteneascä de stil modern. Aceastä formä se bucurä de cea mai largä circulare in satele Orsova, Ibänesti, Casva. Stadiul actual al cercetärii noastre nu ne permite sä precizäm dacä aceastä baladä a existat din timpuri indepärtate si ce melodie a avut, sau dacä a pätruns numai in epoca modernä cind a avut loc procesul de hibridare al melodiilor. Cert este numai cä aceastä melodie s-а impus corespunzind gustului localnicilor. ln Gläjärie este preferatä о melodie maghiarä ?i cu un ecou mai slab in Casva, о melodie munteneascä de stil modern. IV. Melodii din folclorul ora$enesc: ln ultima vreme se constatä la generafia tinärä preferinta pentru anumite melodii de provenientä orä$eneascä, care de altfel au fost imbräti?ate de tipurile „Fata amägitä de tdgan“ ?i „Brumärelul“. LUCIA I$TOC