Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

720

V. FLOREA, L. I$TOC

48

Hodäcenii cei fälo§i Si-o fäcut fintinä-n dos Sä sä speie fetele Cä-s negre ca iepele;

Sä se speie ficiorii,

Cä-s negri ca bdibolii.

(FA 06755, Or$ova, inf. Trufa Maria, 34 a.)

sau:

La Ca§va, la Adrian,

Sapte guse ре-un gitlan;

La Hodac §i Ibäne§ti,

Ni$i de una nu gäse$ti.

(FA 06389, Solovästru, inf. Bogdan Rafila, 58 a.)

VIRGIL FLOREA

MELODIILE BALADELOR

Asemenea baladelor din intreaga Transilvanie, textele epice din zona Gurghiului nu se cintä pe melodii propriu-zise de baladä. Existenta pe aceste meleaguri, in trecut, a doinei1 a favorizat fuzionarea acestor douä genuri datoritä elementelor structural-muzicale comune. Astäzi, melodii de doinä propriu-zisä nu se mai intilnesc decit in forma doinei pastorale instrumentale, iar doina vocalä2 s-а contopit cu cintecul propriu-zis, in numitele forme intermediäre de cintec-doinä. (v. cap. Cintecul . . .). Astfel, textele epice din Valea Gurghiului ale cäror versuri aparfin tetrapodiei pirice s-au refugiat in genurile apropiate ca tematicä $i structurä muzicalä. prezentind un aspect de ambiguitate: baladädoinä, baladä-cintec. In acest fei, textele epice vor fi supuse capriciilor relafiei text-melodie, inregistrindu-se pentru acela.?i tip de baladä, douätrei sau patru melodii diferite, diferenfiate pe sate, sau mai rar, in cadrul aceluia§i sat chiar. Unele tipuri de baladä, cu maximä frecvenfä in zonä $i-au insumit una sau douä melodii proprii.

In zona Väii Gurghiului se pot diferenfia citeva categorii melodice preferate de textele epice:

1 Tr. Mirza. Observatii privind geneza cintecului propriu-zis, in Lucrari de muzicologie, vol. 4, Clu.i, 1968. p. 89.

2 Colectivul nostru a inregistrat douä variante de doinä propriu-zisä, ambele cu texte epice, de care va fi vorba mai jos.