Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
37 FOLCLORUL VAli GURGHIULUI (III) 709 drag, / Putraxäste-! trupu-n brad (Mg. 1438 I j). Altele, in schimb, amintite $i eie in legäturä cu cintecele despre fata märitatä in alt sat, dau expresie amäräciunii determinate de traiul räu aläturi de un sot betiv, brutal $i infidel (Näcäjitä e§ti ficu(ä? / Näcäjitä-n, zo, mäicutä, / C-am on cine de bärbat / Toatä ziua sede-n sat, / Vine seara mórt de beat. / Io mä scol sä-i dau de sinä, / lel suduie de luminä; / Io-i punem sina pe masä / Iel mä suduie pin casä; / Aftern patul sä sä culce, / Iel mä suduie de cruce. /Io m-am dat de 1-am intrebat: /Mái, bärbate, se t-i (iie / Doar nu-fi piac bucatele, / Ai §inat cu altele? etc. — Mg. 1466 g), pentru care soRa nu este decit о simplä unealtä de muncä: Nu mä-ntrebä ce-am mincat, / Ci mä-ntreabä ce-am lucrat (Mg. 1349 d); ... De-m dä lucru cu ruptu /Si mincarea cu fontu; / Si-m dä lucru cu hurta / Si mincarea cu scafa (FA 07634). Acelasi este tratamentul la care este supusä räu märitata de cätre soacra „cäpätatä“, recunoscutä pentru räutatea §i asprimea ei, pedepsitä, insä, in cele din urmä, intr-o manierä foarte asemänätoare aceleia din povestea lui Creangä: Tinärä m-am märitat Rä soacrä mni-am cäpätat, Rä soacrä §i räu bärbat. Cin’ dä-n eine, Dä si-n mine. Cäträ eine zí§e ne! Cäträ mine: ne, cä(e! —- Ho, ho, ho, soacrä, nu da, C-asa m-o-nvätat maica: Cin’ ii vre sä dai in mine, Sä ung päreR cu tine. $i sä te ung cu seuipit, Sä ginde^ti cä-i säu släit. (FA 06336, Jabenita, inf. Pop Ana, 96 a.) Mai dezastruoase apar urmärile cäsätoriei in depärtäri in cazul eind aceasta a fost fäcutä, probabil din interese materiale, cu omul urit. Frecvent intilnit in poezia noasträ popularä, urítul este prezentat, uneori, ca о apäsätoare stare sufleteascä, echivalentä cu teama, supärarea sau „boala färä crezämint“ (Mäicutä cind m-ai fäcut / О plouat s-o bätut vint / De träiesc tot cu urit. / Cind m-ai dus la botezat, / Tät о plouat §-o tunat / De träiesc tät cu bänat.. . (Mg. 1437 I e; Tät asa zice doru / De urit moare uomu. / De urit nu moare nime, / Cä mcare, cä n-are zile. / De urit uämu nu moare, / Fär’ sä uscä pe picioare... — Mg. 1412 I n; Mure^u-i mare §i saeä / Si uritu nu sä gatä, / Muresu-i mare $i mere /Si urítul nu mai pere — FA 07642; Adä, doamne, lucru-n cimp / Sä mai fluier §i sä eint, / Sä-m mai treaeä de urit... — FA 07632 etc.). Alteori, insä, uritul capätä infä(isarea concretä a pretendentului sau sotului, pe care fata trebuie sä-1 accepte, cu toate protestele si amenintärile (De mi-i da dupä urit, / Nu te-oi plinge la mormint —■ FA 07620;