Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
692 I. TALO$ 20 Menfionäm ?i singura variantä culeasä din Orlova23, a báládéi cunoscutä sub denumirea Mosneagul sau Iuänas cälugäras (290) — intoarcerea so^ului, dupá 9 ani de armatä, exact in ziua in care avea loc a doua nuntä a soRei sale. In studiile de specialitate, ea nu era cunoscutä pentru zona cercetatä de noi24, ceea ce spore§te valoarea textului. Tot in variantä unicä a fost notatä §i balada-snoavä Femeia necredincioasä (291/11): — intors pe neasteptate, soful isi descoperä rivalul ascuns in ladä; inregistrarea a fost fäcutä in Or$ova25. De о räspindire limitatä la satui Ca§va e apoi balada Fetei amägite de figan (293); dupä ce se cäsätoreste, nevasta e pusä sä cerseascä26. Ciciül baladelor despre „pärinfi §i copii“ e reprezentat in Valea Gurghiului prin Soacra reu (306), care incearcä sä-§i piardä nora. A- ceastä baladä a fost culeasä doar din Jabenifa (2 variante) §i Ibäne§ti- Pädure (2 variante)27. In sfir$it, dintre baiadele despre fra(i a fost culeasä in Valea Gurghiului Sora oträvind fratele (321), din trei localitäfi situate la extremitäfile zonei: Gläjärie (1), Ibäne^ti-Pädure (2) §i Or§ova (l)28. Dupä sistematizarea lui Al. Amzulescu s-ar pärea cä aceasta ar lipsi din Oltenia, Muntenia, Moldova. О gäsim insä la popoarele din sudul Dunärii, inclusiv la popularia de na(ionalitate germanä din Kocevje (R.S.F. Iugoslavia)29. Au rämas inafara tipologiei fäcutä de Al. Amzulescu un numär de 6 balade, pe care le vom prezenta mai amänun(it. Dintre acestea, mai cunoscutä este Sarpele (Su’poalä de codru verde): un sarpe a devorat jumätate din corpul unui voinic, la margine de codru; voinicul roagä pe drumarii ce tree prin apropiere sä-1 scape; sarpele ii ameninfä pe acentia, explicind cä voinicul a fost blestemat de maicä-sa intr-o zi de särbätoare, sä fie mineat de §erpi. Textui acestei balade, care in nordul Transilvaniei circulä §i cu 23 FA 06777, Orsova-Mures, inf. Mititean Maria, 70 a. -24 Fochi Adrian, Recherches comparées de folklore sud-est européen, Bucarest, 1972, pp. 201—333. 25 Mg. 1465 t, Orsova-Mures, inf. Truta Ruxandra 19 a. 26 Mg. 1351 f, Ca§va-Mure$, inf. Moraru Carolina 36 a; 1357 j; Ca$va-Mure$, inf. Ienciu Maria 14 a, Tinca Maria 15 a. 27 Mg. 1167 h, Jabenita-Mure.?, inf. Moldovan Floare 65 a; 1349 f, Jabenita- Mures, inf. Radu Floare 39 a; 1437 I i, Ibänesti-Pädure-Mures, inf. Gliga Nastasia 69 a.; FA 06665, Ibänesti-Pädure-Mures, inf. Gliga Nastasia 69 a.; AFC 1477, p. 34—35. 28 Mg. 1030 a, Dulcea Ibäne$ti-Pädure-Mures, inf. Gliga Niculae, 16 a. ?i Dan Anufa, 24 a.; 1544 1, Gläjärie-Mures, inf. Farcas Maria 43 a.; FA 06775, Orsova- Mures, inf. Mititean Maria; AFC 1474, I, p. 45—47, Ibäne$ti-Pädure-Mure?, inf. Chirtäs Nastasia 65 a. 29 Gottscheer Volkslieder. Band I. Volksballaden. Herausgegeben von Rolf Wilh. Brednich und Wolfgang Suppan. Mainz, B. Schoot’s Söhne, 1969, pp. 108—109.
