Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
678 D. POP, E. PETRUTIU 6 tele Väii Gurghiului peste 40 de jocuri, multe din acestea avind о largä circulate ín folclorul románesc (v. N. Bot. Sezätoarea in zona Näsäudului, in A.M.E.T. Cluj, 1969, pp. 305—345, inclusiv notele care cuprind numeroase indicajii bibliografice). Citeva din jocurile de §ezätoare din zonä apar, tot acolo §i ca jocuri de priveghi (Bärdäu^ele, Pasäre mäiasträ, Moartea, Nunta...) de unde au migrat treptat, probabil cu pierderea intelesului ce l-а avut initial. О parte insemnatä a jocurilor pe care le-am intilnit in zonä mimeazä diferite etape ale muncii, in special a acéléi din sfera industriei casnice: „urzitul“, „räschitoriul“, „tesutul“, „viltoarea“, „bäte piperul“; altele, fäcute indeosebi pentru noii veniti in §ezätoare, ca un gen de „botez“, de initiere a lor, au un caracter distractiv si mai bine subliniat: „dracu pe fundu blidului“, „jocu cu cäciula“, „cu tolceru“ §. a. ca si „tilinca“, „bäte tureacu“, „sai purice“ etc. La urmä, dupä alte manifestari folclorice, §ezätoarea se incheie cu citeva jocuri adecvate acestui moment („om de paie“, „ceaun deasupra u§ii“, „legatul u$ii“). Dupä cum existä citeva jocuri („Martolea“, „Ciriitul gäinii“, „Moartea“) care se fac de cätre femei atunci cind tree pe la altä casä in care se tine §ezätoare. Dar, a§a cum spuneam, §ezätoarea trebuie privitä prin prisma intregului evantai de manifestäri folclorice pe care le prilejuie§te si a functiilor complexe ce-i revin in colectivitatea satului nostru traditional. Cea de-а treia ocazie folcloricä traditionalä care a supravietuit pinä in actualitate, desigur cu un régim mai putin riguros si in forme evoluate, este daca. Ea este prilejuitä de cele mai diverse forme de activitate: muncile agricole, cele de varé mai ales (cositul §i adunatul finului, prä^itul §i seceratul...) dar §i de „deojdiocatul de cucuruz“, cele din sfera industriei casnice („pieptänatul“) $i in special torsul cinepii §i a linii), constructia caselor, ín cele mai diferite etape ale ei, incepind cu cäratul pietrii si terminind cu „lipcitul“ s. a. Indiferent de natura ei, de forma de activitate in cadrul cäreia se organizeazä, daca se inscrie ca о forrná de intrajutorare, indeosebi intre rude si vecini, dar uneori §i in beneficiul unor membri ai colectivitätii care au suferit daune mai importante, al unor bolnavi etc. Ea reprezintä totodatä о forrná de convenire socialä, in cadrul cäreia, paralei cu munca. isi fac loc si о seamä de manifestäri ce tin de domeniul „opiniei publice“ säte^ti, precum $i unele manifestäri folclorice. Amploarea si natura acestora diferä in functie de tipul de clacä, de imprejurärile in care se face §i, fireste, de participanti. Existä astfei §i ín zona Väii Gurghiului. ca §i aiurea, deosebiri foarte mari intre manifestärile ocazionate de daca la cositul sau adunatul finului, in beneficiul unui bolnav si intre daca la secerat, la desfäcatul porumbului sau daca torsului. Unele cläci (la prä$it, la fin, la „lipeit“) se fäceau duminica sau in särbätori, inainte de amiazä; restul in timpul säptäminii. Claca la „lipeit“ cind se ridica о casä, se incheia cu о petrecere, ,,ca un ospät“, cu mincare, bäuturä si joc13 — ceea ce favoriza ?i manifestäri folclorice mai bogate. In schimb. 13 FA 09768, Ibäne§ti-Padure, inf. Cliirtes Mar a, üö a.
