Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
676 D. POP, E. PETRUTrJ 4 tor pe care 1-au jucat ele in trecutul satelor din Valea Gurghiului este de nebänuit. Cea de-а doua ocazie folcloricä principalä si care ocupä un loc foarte important in zoná este sezcitoarea. Atestatá in toate regiunile $i avind о mare vechime, sezätoarea se conservä bine in satele Väii Gurghiului, de se practica frecvent si astäzi12. Ca ?i in alte pärR, .^ezá torile se organizeazä iarna si toamna, asadar intr-o perioadä de minima activitate la cimp §i de intensä activitate in domeniul industriei casnice. Ratiunea principalä care stä la baza unuia din cele douä tipuri de §ezätori pe care le cunoa§tem, §ezätoarea de femei, о constituie chiar aceastä ultimä activitate, torsul linii §i a cinepii in special, munca in grup fiind mai pläcutä $i mai antrenantä. Aläturi de aceasta, sezätorile de femei mai indeplinesc insä §i alte funcfii, intre care cea de convenire socialä, favorabilä manifestärii opiniei publice, cit si manifestärilor folclorice, trebuie amintitä in primul rind. Munca trebuie consideratä $i in cazul celuilalt tip de §ezätoare, dar numai in plan secundar, deoarece principalele obiective pe care le vizeazä sezätorile fetelor sínt de altä naturä. Eie reprezintä conveniri indätinate ale tineretului, ce pregätesc sji anuntä din timp logodnele §i alaiurile de nuntä ce se succed an de an pe scena satului. Sezätoarea fetelor trebuie privitä astfei ca о componentä de seamä a vieRi cetei feciorejjti, in care aceasta se manifestä potrivit cerin^elor virstei §i normelor care о conduc. Färä sä ignoräm factorul „economic“, deoarece in comun $i in atmosfera sezätorii fetele lucreazä — uneori §i in mod demonstrativ — mai cu spor timp de citeva ore, trebuie sä subliniem insemnätatea §ezätoarei in inRierea treptatä a celor ce urmeazä sä devinä membrii cetei fecioresti, acomodarea lor la cerin^ele acesteia, cunoa^terea reciprocä a tinerilor, care se finalizeazä in viitoarele cäsätorii, cunoasterea pe plan mai larg a vietii satului, insofitä de о permanentä acRune educativä etc. Pentru amindouä tipurile de §ezätoare este de subliniat funcRa lor folcloricä, ele constituind un cadru din cele mai adecvate pentru manifestäri de aceastä naturä. Puterea de antrenare a participanRlor se bizuie in bunä mäsurä §i pe aceste manifestäri, pentru care se cautä prezerRa unor persoane dotate, capabile sä creeze atmosfera folcloricä doritä. $ezätorile se organizeazä in timpul toamnei §i iernii, de pe la sfirsitul lunii octombrie pinä ín martié. Ele se desfäijoarä cu mai multä intensitate in perioadele de post, cind jocul duminical era oprit, suplinind astfei ín parte, aceastä importantä convenire a tineretului satului. Regulile tradRionale interzic insä organizarea sezätorilor maRea $i vinerea, precum ?i in ajunul särbätorilor. Sezätorile de tineret sint organizate de cätre fete, ele fiind, fireijte, principalele participante §i animatoare ale lor. Fetele incep sä frecventeze sezätorile de cind incep sä toarcä, asadar de pe la 7—8 ani; aceasta reprezintä virsta inRierii lor, participarea regulatä si activä producindu-se abia pe la 12 ani si se intinde pinä la logodnä. Dupä cäsätorie, eie 12 Numeroasele informatii culese de noi pe teren so aflä sub diferite cote in fondul auxiliar al Arhivei Sectomlui de etnografie folclor din Cluj-Napoca.