Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
41 LUCRUL ClNEPII PE VALE A BEICII 631 língá ife $i nu se mai poate rosti; firele obfinute prin täierea tearei in situafia amintitá. Urzár(i), urzáre, s.n. Dispozitiv folosit pentru realizarea tearei. (In D.L.R.M. este denumit „maßinä“ [s.n.] ln treacät fie spus, pe respective ..marina“ este urzit gre?it iar axul este plasat in afara policioarelor de sus). Vergé, ver gélé, s.f. a) Báf rotund de care se leagá teara pentru a ajunge, la sfirsitul (esutului, cít mai aproape de ife in scopul scurtárii uriocilor. b) Leaf uri subfiri de brad ce se pun intre straturile tearei ínvelite pe sülül dinapoi. Virvári, s.f. Partea de la virf a tulpinilor de cínepá. Vristä, vristä, vriste, s.f. a) Grupul de fire de pe ghem care se suprapun pe aceea?i directie; b) Ornament pe textile in forrná de benzi subtiri. Zdroháí, zdrokáíre, vb. IV. Tranz. A vintura seminfe cu covata. Zoli, zolíre, vb. Tranz. Cu referire la spálat: a freca in pumni un material textil. VIII. Injormatoarele principale 1. Cioba Maria, n. 1920, Nadä?a nr. 58 2. Cioloca Maria, n. 1938, Chiheru de Jos nr. 54 3. Cotirlä Irina, n. 1908, Habic, nr. 98 4. Cotirlä Paulina, n. 1932, Habic nr. 98 5. Cri?an Ana, n. 1922, Sinmihaiu de Pädure nr. 70 6. Grama Areta, n. 1906, $erbeni nr. 159 7. Grama Maria, n. 1943, Chiheru de Sus, nr. 181 8. Hárman Fira, n. 1894, Chiheru de Jos nr. 100 9. Oprea Maria, n. 1927, Chiheru de Sus nr. 80 10. Suciu Floarea, n. 1921, Urisiu de Sus nr. 79 11. $erdean Nastasia, n. 1804, Urisiu de Sus nr. 180 12. Vetian Maria, n. 1930, $erbeni LA PREPARATION DU CHANVRE DANS LA VALÉE DE BEÍCA (Résumé) „La préparation cu chanvre dans la Valée de Beica“ est elaborée sur la base d’une recherche concréte sur les lieux, effectuée entre 1969— 1972, dans dix villages de la Valée de Beica, département du Mure?. L’ouvrage a un caractére monographique se rapportant toute fois ä la zone annoncée seulement. La préparation du chanvre est une occupation ancienne du peuple